Archives

Publicat de pe

Închiriere biciclete, canoe și plimbări cu catamaranul Eco Timiș

Prin intermediul proiectului european Eco Timiș – un nou produs turistic în județul Timiș au fost achiziționate mai multe materiale ce contribuie la promovarea și dezvoltarea turismului ecologic, la punerea în lumină a obiectivelor turistice importante situate pe malul sau în valea râului Timiș. Materialele se află gratuit la dispoziția turiștilor și pot fi închiriate astfel:

Închiriere biciclete Eco Timiș
67968384_902041913528318_6234528338795298816_n[2]
Prin intermediul proiectului au fost achiziționate 30 de biciclete și 30 de căști de protecție. Acestea sunt împărțite și pot fi închiriate astfel:
16 biciclete se află la Centrul Multifuncțional Bastion, Timișoara, contact Ruxandra Adam, tel. 0723038573
4 biciclete se află la Infocentrul turistic Satchinez, contact Angela Wolf, tel.0726999230
6 biciclete se află la Infocentrul turistic Margina, contact Damaris Sivu, tel. 0723124952
4 biciclete se află la Pensiunea Popasul Căprioarei Pădureni, Șag, contact tel. 0743226780
Bicicletele pot fi închiriate gratuit, pe baza unui contract de comodat completat la fața locului de către turiști.

Închiriere canoe Eco Timiș
Prin intermediul proiectului Eco Timiș au fost, de asemenea, achiziționate și pot fi închiriate gratuit 12 canoe tip American, de câte 2 locuri fiecare, veste de salvare și pagaele aferente.
Canoele sunt împărțite în județul Timiș și pot fi închiriate astfel:
4 canoe, vestele și pagaele aferente se află în custodia Primăriei Moșnița Nouă și pot fi închiriate gratuit pentru plimbări pe râul Timiș, pe porțiunea cuprinsă între localitățile Urseni-Șag, contact Raul Codrean, tel. 0768938438.
NOTĂ: Pentru folosire pe râul Timiș, turiștii trebuie să țină cont de anotimp, deoarece adâncimea apei fluctuează în funcție de cantitatea de ploi căzută în perioada respectivă.
NOTĂ: Pentru închirierea canoelor și transportul acestora de la zona de depozitare până la râu, turiștii vor avea la dispoziție un atașament tip remorcă pe care APDT Timiș îl va preda Primăriei Moșnița Nouă începând cu vara anului 2020.
8 canoe se află în custodia Asociației Județene de Canotaj Timiș și pot fi folosite gratuit de către turiști pe lacul Surduc, pe toată perioada verii (lunile iunie-septembrie), contact Balojin Slatomir, tel. 0742038258.
Canoele – împreună cu vestele de salvare și pagaele aferente – vor fi puse gratuit la dispoziția turiștilor pe baza unui Contract de comodat completat la fața locului de către turiști.

Plimbări cu catamaranul pe lacul Surduc
DSC_0495
Prin intermediul proiectului Eco Timiș a fost achiziționat un catamaran – ambarcațiune dotată cu motor electric – care poate transporta până la un număr de 8 persoane și oferă iubitorilor de natură și loisir ocazia deosebită de a admira Rezervația Naturală Lacul Surduc. Catamaranul se află pe lacul Surduc, este operat de către o persoană cu permis de ambarcațiune, și poate fi folosit gratuit de orice turist, pe baza unei programări. Contact Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în județul Timiș, tel. 0256.400470 sau 0722378391.

Publicat de pe

Catamaran cu motor electric – lansat pe Lacul Surduc. Ambarcațiunea transportă turiștii gratuit

catamaran mal
catamaran ponton
În premieră, APDT Timiș oferă turiștilor posibilitatea de a se plimba pe Lacul Surduc cu un catamaran dotat cu un motor electric. Mizând astfel pe turismul ecologic și pe o dezvoltare durabilă a zonei, Asociația de Turism Timiș creează în zonă contextul dezvoltării unor servicii și produse turistice așteptate de mai mult timp de vizitatorii zonei.
Ambarcațiunea are o lungime de 7,5 metri, lățimea de 2,5 metri și o capacitate de opt locuri și este dotată cu un motor electric, nepoluant, care permite desfășurarea acestor activități fără afectarea mediului înconjurător.
Un important câștig al achiziționării acestei ambarcațiuni și amplasarea ei pe lacul Surduc este mesajul că lucrurile se pot schimba, că putem evolua în dezvoltarea unor servicii de turism în zonă și semnalul pe care îl dăm astfel potențialilor investitori, acela că asociația de turism, cu sprijinul autorităților județene și al membrilor săi, este determinată să continue să acționeze și să sprijine dezvoltarea turismului în județul Timiș, că dorim să atragem cât mai mulți turiști în zonă și să contribuim la dezvoltarea economică a arealului.
Asociația de Turism Timiș va creiona mai multe programe care să promoveze activitățile de plimbări gratuite cu catamaranul pe Lacul Surduc și să atragă o nouă componentă de turism formată din elevi și tineri, alături de cea reprezentată de familii. Costul catamaranului se ridică la 19.960 euro și a fost suportat prin intermediul proiectului european Eco Timiș – un nou produs turistic.

Tot pe Lacul Surduc se află amplasate și o parte dintre canoele de tip American achiziționate prin intermediul proiectului european Eco Timiș.

Publicat de pe

Lansare Brand turistic

mic-dejun-la-margina
Mic dejun la Margina a devenit deja un simbol al turismului rural din estul județului Timiș și este ceea ce trebuie să fie un brand, adică opromisiune. Turiștii care doresc să ajungă acolo știu că se pot aștepta la anumite experiențe și le caută atunci când își programează vizitele – fie că vorbim de plimbări cu căruța trasă de cai, de vizite la biserici de lemn sau de a lua un mic dejun așa cum se face în gospodăriile localnicilor.
Astfel, Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în județul Timiș împreună cu reprezentanții Comunei Margina au conceput și au realizat și o imagine simbol pentru brandul turistic Mic dejun la Margina, un simbol care va permite identificarea produselor care provin din zona Margina. Acesta fost ales folosind pe de o parte elemente imagistice deja consacrate de promovare a gastronomiei locale, iar pe de altă parte elemente din portul popular al locului, preluate de pe costume populare vechi de peste 100 de ani, dar și elemente de etnografie din gospodăriile locale.
Simbolul va putea fi folosit pe toate produsele pe care producătorii locali din zonă le oferă turiștilor atunci când ajung la Margina și în prezent putem aminti de miere, produse lactate, brânză și cașcaval, “miere de prună” (magiun), răchie, legume și fructe specifice zonei, lavandă, săpun de casă și altele. Bucuria noastră este aceea că tot mai mulți producători locali din zonă prind curaj și vin să își prezinte și să își valorifice munca turiștilor care ajung în zonă.
Conform datelor oferite de Centrul Turistic Margina, în cei doi ani de când a fost lansat proiectul Mic dejun la Margina, peste 2.000 de persoane au ales să viziteze această destinație din județul Timiș, între ei numărându-se și turiști din țări precum Turcia, Italia, Portugalia, Polonia, Grecia, Germania, Rusia și Statele Unite ale Americii.
margina1-640x480
margina2

Publicat de pe

BANATUL ÎN SPECTACOL Rezervă-ți loc la Timișoara 2021!

Cu scopul promovării turismului în Timișoara, Timiș și în regiune, Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului (APDT) în județul Timiș a închiriat și la ediția din acest an a celui mai important Târg de turism al României – 21-24 februarie 2019 – un stand de promovare cu dimensiunea de 49,5 mp.

Spațiul, în care urmează să fie organizate mai multe evenimente de promovare cu tema Banatul în spectacol. Rezervă-ți loc la Timișoara 2021! (teatru, dansuri, meșteșuguri, gastronomie etc), stă gratuit la dispoziția tuturor membrilor APDT Timiș, cât și a reprezentanților infocentrelor turistice din județ, a reprezentanților Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană, a ghizilor și agențiilor de turism de incoming ce doresc să promoveze activități sau trasee turistice bănățene.

Publicat de pe

Zilele Lacului Surduc 2019

Asociatia pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului in judetul Timis alaturi de Primaria Comunei Fardea au placerea de a va invita sa luati parte la Zilele Lacului Surduc 2019, eveniment organizat cu sprijinul Consiliului Judetean Timis.

Editia din acest an se desfasoara in zilele de 22-23 iunie si aduce ca noutate ridicarile cu balonul cu aer cald, targul si atelierele interactive de mestesuguri locale din Tara Fagetului si Arad si focul de tabara.

Accesul pentru public la toate activitatile organizate in cadrul evenimentului este gratuit.

De asemenea, STPT isi ofera sprijinul si pune si in acest an la dispozitia timisorenilor care doresc sa participe la evenimentele de la Surduc, sase curse gratuite, dupa un orar pe care il puteti gasi mai jos.

Primaria Comunei Fardea ofera gratuit turistilor care ajung in zona cu cortul locuri de campare cu acces la toalete publice.

De asemenea, tot Primaria Comunei Fardea amenajeaza locuri de parcare speciale pentru cei care ajung la evenimente cu masina personala.

Ca in fiecare an, ISU Banat, Inspectoratul de Jandarmi Timiș, IPJ Timis si Capitania Portului Timișoara isi aduc aportul si sprijinul in buna derulare a evenimentelor de la Surduc.

Va invitam alaturi de noi, sa redescoperiti lacul Surduc și împrejurimile sale, noile locatii de cazare si petrecere a timpului liber din zona si sa va bucurati de drumetii, plimbari cu bicicleta, concerte pe malul lacului, volei pe plaja, plimbari cu barca pe lac si multe altele.

Cei interesati sunt rugati sa confirme prezenta pana joi, 20 iunie, ora 12,00 pentru a pune la punct detaliile de deplasare, cazare si masa.

Multumesc!

Program
Zilele Lacului Surduc
22-23 iunie 2019

Sâmbătă, 22 iunie
9,00 – 11,30 – Ridicări în balon cu aer cald*
11,30 – 15,00 – Activități pe malul lacului – Târg cu vânzare de produse și ateliere interactive meșteșuguri locale Țara Făgetului și Arad
11,30 – 15,00 – On the beach session (scenă)
15,00 – Deschidere oficială (prezentator)
15,00 – 20,00 – Activități pe mal – volei pe plajă, bedmington, aventuri pentru copii Junior Adventures, Cicloturism Clubul Sportiv Gratzu
15,00 – 16,30 – Evenimente pe lac – kaiac, canoe, plimbări cu barca, plimbari cu canoe Eco Timis
16,30 – 18,00 – Spectacol pentru copii Teatru de păpuși Merlin
18,00 – 22,00 – Ridicări în balon cu aer cald*
21,30 – Foc de tabără pe plajă
18,00 – 22,00 – DJ: George Ailen, Mark Nova, Module
22,00 – 23,30 – Concert Subcarpați
23,45 – Foc de artificii

Duminică, 23 iunie

8,00 – 9,00 – Concurs de pescuit pentru copii
9,00 – 20,00 – Activități pe malul lacului – Târg cu vânzare de produse și ateliere interactive meșteșuguri locale (olărit, sculptură în lemn, opincărit) Țara Făgetului și Arad
9,00 – 20,00 – Activități pe mal: volei pe plajă, bedmington
9,00 – 11,30 – Ridicări în balon cu aer cald*
10,00 – 18,00 – Activități pentru copii Junior Adventures: barcă pe lac, aventuri
11,00 – 12,00 – Evenimente pe lac: concurs kaiac, canoe, probă de înot
12,00 – 14,00 – Evenimente pe lac: Defilare ambarcațiuni ISU Banat, parada ambacațiuni, întrecere bărci Dragon 2, plimbari cu canoe Eco Timis
12,00 – 14,00 – Cicloturism în împrejurimi Clubul Sportiv Gratzu
14,00 – 17,00 – Muzica populară: Mirela Petrean, Nicu Novac și Dana Gruescu
18,00 – 20,00 – Ridicări în balon cu aer cald*
20,00 – Închiderea manifestării

STPT asigură transport gratuit către evenimente în cele două zile de desfășurare. Astfel, plecările spre Fârdea au loc sâmbătă la orele 11,00, 12,00 și 14,00 din stația Catedrala Mitropolitană Centru și întoarcere la orele 22,30, 23,30 și 00,00, iar duminică plecările din Stația Catedrala Mitropolitană Centru au loc la orele 10,00, 11,00, 12,00 cu întoarcere la orele 18,30, 19,30 și 20,30.

Primăria Comunei Fârdea pune la dispoziția celor interesați locuri de campare gratuite, care vor fi marcate de organizatori.
Informații despre locurile de cazare din zonă pot fi găsite și pe aplicația Discover Timiș.

In premiera, turistii vor putea face plimbari pe lacul Surduc in canoele achizitionate de APDT Timis in cadrul proiectului european Eco Timis – un nou produs turistic.

*Ridicările în balonul cu aer cald se vor face STRICT în funcție de condițiile atmosferice propice, câte 3-4 persoane/ridicareafis sub lacul surduc print

Publicat de pe

CETĂȚI ȘI FORTIFICAȚII DIN BANAT – JUDEȚUL TIMȘ

Banatul are o istorie a sa proprie, neînvățată în școală, absentă din manuale, dar cu nimic mai prejos decât istoria ”clasică”. Multiculturalitatea conferă o valoare specifică, unică, trecutului bănățean, pentru că aici au interferat și au lăsat urme numeroase seminții și nații: romanii, avarii, slavii, pecenegii, românii, maghiarii, germanii, sârbii, ca să amintim doar câteva exemple.
În materialul care urmează, cetățile, așezările și ”valurile romane” sunt prezentate în ordine alfabetică după centrele de comune, respectiv sate aparținătoare și nu sunt incluse absolut toate urmele de fortificații (așezări) sau valuri de pământ din Banat, deoarece numărul lor este foarte mare. Materialul de față folosește la obiective termenii: ”cetăți”, ”așezări” și ”valuri romane”. Fără a detalia conceptele descrise în literatura de specialitate, a fost asumat faptul că unele obiective au servit mai mult, sau exclusiv, în scop militar fiind numite în material ”cetăți”. Alte obiective, beneficiind de împrejmuiri, dar cu urme consistente de locuire permanentă, au fost denumite ”așezări”. În fine, probabil că discuția cea mai controversată, din punct de vedere al termenilor, o comportă așa-numitele ”valuri romane”, sau ”șanțuri romane”, cum apar ele pe hărțile austriece de secol XVIII În graiul locului, în Banat, valurile mai sunt numite ”iarcuri”, în lucrare fiind ”valuri romane” (neapărat cu ghilimele), așa cum sunt ele mediatizate în mare parte a studiilor.
Accesul la obiective este unul dintre țelurile principale ale acestui proiect, de aceea au fost detaliate cu atenție posibilitățile de acces ca orice aflat în posesia ghidului să ajungă la obiectivul dorit.
La întocmirea materialului au fost folosite mai multe surse documentare menționate pe www.turismtimis.ro.

1. ”VALUL ROMAN” DE LA ALIOȘ
Un val ușor de atins.

01_Alios val roman2
Istoric: Construit în prima jumătate a primului mileniu, conform diferitelor ipoteze existente.
Descriere: Valul este alcătuit din două segmente, cu lungimea de aproximativ 260 metri (spre sud), respectiv 180 metri (spre nord). Lățimea valului este de aproximativ 11 metri, iar înălțimea de aproximativ 1 – 1,15 metri. Coordonate GPS: 46,048702; 21,48064, orientare circa 30 º față de axa nord-sud. Valul prezintă dicontinuități. Pe circa trei sferturi din segmentul sudic se află un drum agricol.
Acces: Venind dinspre Timișoara, în centrul localității se virează la stânga printre cele două biserici. Se merge 800 de metri, se traversează o albie, apoi drumul se bifurcă și se alege ramura din dreapta. Se merge încă 600 de metri până la intersecția cu valul. Înainte de val cu circa 200 metri se găsește o linie electrificată pe stâlpi de beton. În dreptul acesteia se află încă o bifurcație, iar aici se alege drumul din stânga.
Observații turistice: Valul este vizitabil relativ ușor, cu autovehiculul, cu excepția perioadelor ploioase. Drum de pământ.
Alte obiective în apropiere: Panoramă superbă a munților Zarand, se observă cetatea Șiria pe culmea din stânga. O fortificație de pământ (”Cetatea turcească”, epoca bronzului-Evul Mediu), la circa 1 km de sat, drum de pâmânt spre stânga (capătul satului dinspre Timișoara), paralel cu drumul pietruit spre Halta CFR Gomila, azi închisă călătorilor. În apropiere, localitatea Zăbrani, locul de naștere al lui Adam Müller Gutenbrunn, cu biserica de secol XIX și cu un sit rural interesant, localitatea Neudorf, cu biserica de secol XVIII, unde este înmormântată arhiducesa Maria Anna Ferdinanda de Habsburg.

2. CETATEA CENADULUI
Primul oraș bănățean – Urbs Morisena.

SAMSUNG CAMERA PICTURES
Istoric: Anul înființării Episcopiei de Cenad este, oficial, 1030. Cândva după această dată s-a ridicat și cetatea. Cert este că, în cazul Cenadului, se poate vorbi documentar de un prim oraș medieval bănățean, corespunzător în timp luptelor dintre Ștefan cel Sfânt și ducele Athum, urmașul lui Glad. În izvoare mai este menționat atacul mongolilor asupra cetății în 1241. După pacea de la Karlowitz (1699), conform prevederilor, cetatea a fost demolată.
Descriere: Forma cetății (a orașului medieval) era dreptunghiulară. Ceea ce se distinge astăzi este o axă aflată de-a lungul bisericii catolice Sf. Gerhard; aceasta este și partea cea mai înaltă a fostei cetăți. Această axă, amplasată pe direcția nord-sud, începe din curtea grădiniței aflată peste drum de statuia Sf. Gerhard și se termină în spatele bisericii sârbești, având o lungime de 400 m.
Acces: Venind dinspre Timișoara spre Cenad, pe DN6, se intră în localitate. În dreptul bisericii romano-catolice Sf. Gerhard, drumul face un cot. Privind spre biserică, din punctul de cotitură, ne aflăm în situl reprezentând vechea cetate a Cenadului, care nu mai există.
Observații turistice: La primăria localității se pot afla detalii privind posibilitatea de vizitare a muzeului, unde se află elemente ale vechii biserici medievale Sfântul Gheorghe.
Alte obiective în apropiere: Biserica romano-catolică Sf. Gerhard (1870), biserica ortodoxă românească (1888), biserica ortodoxă sârbă (1773), vechiul drum spre Budapesta dintre Cenad și Mureș și ruinele podului rutier aferent peste Mureș, ruinele podului feroviar peste Mureș, malul Mureșului ca parte din Rezervația naturală Lunca Mureșului, digul Mureșului parțial asfaltat. Muzeul localității Cenad adăpostește cel mai important lapidarium din Timiș, după cel de la Muzeul Banatului. În apropiere, orașul Sânnicolaul Mare cu conacul Nako și localitatea Igriș (unde au fost descoperite fundațiile unei mănăstiri cisterciene).

3. CHARLOTTENBURG
Valul roman. Tronsonul de val cel mai lung.

03_Charlottenburg val roman
Istoric: Construit în prima jumătate a primului mileniu, conform diferitelor ipoteze existente.
Descriere: Valul este alcătuit din două segmente separate de drumul care le desparte pe liziera pădurii: unul cu lungimea de aproximativ 300 metri (spre sud-vest), prin mărăciniș, până la o vâlcea care îl întrerupe brusc, respectiv al doilea, cu lungimea de circa 7 km (spre nord-est), prin pădure, dintre care sunt accesibili neîntrerupt tot circa 300 de metri, până la o împrejmuire silvică (valul continuă și poate fi regăsit dacă se ocolește împrejmuirea).
Coordonate GPS: 45,992189; 21,51066, luate în liziera pădurii, unde se despart cele două segmente.
Acces: Venind dinspre Charlottenburg spre Remetea Mică (DJ691A), se depășește indicatorul de ieșire din localitate, apoi crucea de pe partea dreaptă în direcția de mers, iar la circa 400 de metri se urmează drumul de pământ pe partea dreaptă. Se urmează drumul pe circa 1,8 kilometri, timp în care se ocolește prin dreapta o împrejmuire, apoi se atinge pădurea și se urmează ramura din stânga a drumului, chiar pe lizieră, încă aproximativ 100 de metri, până în apropierea unui pavilion de vânătoare din lemn. Înainte cu circa 20 de metri de acest pavilion drumul intersectează valul.
Observații turistice: Valul este vizitabil cu autovehiculul, cu excepția perioadelor ploioase. Drum de pământ. Partea dinspre sud-est poate fi acoperită de mărăcini și rugi, funcție de anotimp, la fel intrarea în pădure (lăstăriș), pe distanță de câțiva metri.
Alte obiective în apropiere: Satul circular Charlottenburg, conacul de la Bogda, cetatea turcească de la Mașloc, Biserica catolică din Remetea Mică. Iarna se schiază pe pantele de la ieșirea din Remetea Mică.

4. CIACOVA
Donjon, Cula, local ”Cula turcească”. Cea mai bine păstrată construcție medievală din Timiș.

04_Ciacova donjonul
Istoric: Construit între sfârșitul secolului al XIII-lea și primii ani din secolul al XIV-lea, parte componentă a așa-numitului ”castrum Chaak”, apoi a cetății Ciacovei, cucerită de turci la 1551.
Descriere: Turn masiv, cu plan aproape pătrat (10,5 X 9,8 metri) și înălțimea de 24 metri, realizat din cărămidă. Alcătuit din patru nivele și o platformă în partea superioară, cu creneluri. Ziduri foarte groase la bază (aproape 3 metri), mai subțiri spre vârf, cu contraforturi pe trei dintre fețe, până la circa 8 metri de sol. La interior, scară care permite accesul până la platforma superioară. Stare tehnică foarte bună, la ora aceasta este cel mai bine păstrat monument medieval al județului Timiș. Coordonate GPS: 45,514949; 21,122445.
Acces: Din piața centrală a Ciacovei, la care se ajunge urmând neabătut drumul de acces în localitate dinspre Jebel (DJ693B), privind spre nord, cula se observă cu ușurință. Accesul se face pe latura dreaptă a pieței, pe strada Timișului, se trece prin Parcul Central, apoi, prin stânga, prin fața unui mic local, se ajunge la obiectiv.
Observații turistice: Este vizitabil în orice perioadă a anului, aflându-se în centrul localității Ciacova. Pentru vizită la interior, trebuie luată legătura cu primăria Ciacova.
Alte obiective în apropiere: Centrul istoric al Ciacovei, Palatul Administrativ (fosta garnizoană), Muzeul ”Dositei Obradovici”, Muzeul orășenesc, Biserica romano-catolică, Biserica ortodoxă sârbească, Biserica ortodoxă românească, Mănăstirea de la Cebza.

5. CORNEȘTI
Iarcuri. Cel mai mare câmp fortificat din Europa.

05_Cornesti sit_2
Istoric: Cercetările arheologice au început în perioada interbelică, iar după o întrerupere de circa 60 de ani au fost reluate. Pe baza analizelor, s-a stabilit că zona centrală a sitului are o vechime de circa 6000 ani.
Descriere: Situl este foarte întins, având o suprafață de 1800 ha (ceva mai puțin de 5 km x 4 km), respectiv se întinde paralel cu DN 69 între localitățile Cornești (fostă Jadani) și Orțișoara. Este considerat a fi cel mai mare câmp fortificat din Europa! Este compus din patru valuri de pământ (ca toponim sunt cunoscute sub numele de ”iarcuri”, ca și în alte părți din Banat unde se află valuri de pământ). Cel provenind din epoca bronzului, care îl înconjoară pe primul (central) are formă dreptunghiulară cu colțuri rotunjite. Situl s-a aflat întotdeauna sub teren agricol, cauză pentru care valulurile al III-lea și al IV-lea, numărate de la interior spre exterior, sunt aplatizate. În acest context, valul al IV-lea este mai aplatizat decât al III-lea, fapt pentru care se vede mai greu în teren. Valul al III-lea se distinge cu oarecare dificultate la 700 m de la șosea. În schimb, valul al II-lea și valul I sunt foarte vizibile și au dimensiuni atât de mari, încât vizitatorul neavizat le poate considera forme de relief și nu intervenție de natură antropică. Ca punct de interes maxim din tot acest complex uriaș este poarta valului al II-lea. La ea se ajunge mergând pe drumul de pămât menționat mai sus, în direcția E-N-E pe o distanță de 2600 metri. Înainte de atingerea acestui punct, valul se vede foarte clar, având o înălțime de 5 metri. Din acest punct (coordonate GPS: 45,934803; 21,229586), în aceeași orientare E-N-E, se urmează tronsonul de val din partea dreaptă, în direcția sud-est, pe 100 metri. Se ajunge într-un intrând al valului, care este chiar poarta. Dincolo de ea, pe val, se vede cum acesta traversează o vale și se pierde sub mărăcini. De la drumul agricol inițial, continuând deplasarea în direcția E-N-E, după parcurgerea a 200 metri, se ajunge în vârful valului I (coordonate GPS: 45,935221; 21,231560).
Acces: De la intersecția DN 69 (E671) Timișoara – Arad cu DC 56, care duce la Cornești, se merge spre Arad cu deosebită atenție încă 1 km, pentru a identifica al doilea drum agricol de pământ care se desprinde din șosea spre dreapta, înainte de crucea ridicată pe marginea din stânga a DN 69.
Observații turistice: Primele două valuri din teren (de la interior) sunt vizibile în tot cursul anului de pe drumul agricol. Panorame perfecte asupra valurilor și asupra porții sunt posibile numai în perioadele fără culturi agricole.
Alte obiective în apropiere: ,,Cetățuia” de la Sânandrei, ștrandul de la Băile Călacea, Castelul Mercy de la Carani (cu restricții de vizitare), localitea Cornești, așezată într-o zonă a câmpiei puternic fragmentată de văi adânci, pretabilă la plimbări cu bicicleta de munte, cimitirul Cornești, unde este amplasat mormântul primului mitropolit al Banatului, Vasile Lăzărescu.

6. CETATEA FĂGETULUI
Cetatea din mlaștină.

06_Faget cetate
Istoric: Cetate consemnată în documente la finele secolului al XVI-lea, demolată după pacea de la Karlowitz (1699).
Descriere: Conturul unei cetăți rectangulare cu ziduri de piatră, cu turnuri circulare la colțuri. Înălțimea zidurilor – sub 1 metru, lățimea zidurilor între 1-1,3 metri. Dimensiuni, aproximativ 35 X 40 metri, orientare N-N-E – S-S-E. Coordonate GPS: 45,867107; 21,175534.
Acces: Din centrul orașului Făget, se merge pe str. Avram Iancu, la capătul acesteia se alege strada din dreapta, Coriolan Brediceanu, apoi se face a doua stradă pe stânga și se trece podul peste Bega, iar la prima intersecție se alege strada din dreapta, Ștefan cel Mare. Peste 800 de metri, în timp ce strada cotește ușor spre dreapta, pe partea stângă apare un drum îngust de pământ și indicatorul ”Cetatea Făgetului”. Pe acest drum se mai merge circa 350 de metri; dacă se numără stâlpii de curent de la plecarea pe această cale, între stâlpii 8 și 9 se face văzută cu greu o breșă în vegetație pe partea stângă. Se trece de șanțul de pe partea stângă a străzii (stradă devenită aici un fel de drum forestier), și se distinge drumeagul către cetate, aflată la câteva zeci de metri.
Observații turistice: Cetatea este vizitabilă în orice perioadă a anului.
Alte obiective în apropiere: Drumul de pământ (de la care se face stânga pentru drumeagul spre cetate) urcă pe deal până la un releu, de unde există o panoramă asupra orașului Făget, dar și asupra Munților Poiana Ruscă. Alte obiective în apropiere: bisericile de lemn din Țara Făgetului (Bătești, Jupânești, Românești, Crivina de Sus etc.)

7. FIBIȘ
Valul roman”, local ”Iarcul”. Tronsonul de val cel mai scurt.

07_Fibis val roman2
Istoric: Construit în prima jumătate a primului mileniu, conform diferitelor ipoteze existente.
Descriere: Valul, acoperit cu vegetație joasă la ora documentării, se distinge foarte clar, pe o lungime de circa 120 de metri. Are o lățime de circa 14 metri și o înălțime de până la 2 metri. Coordonate GPS: 45,971384; 21,404466.
Acces: Venind dinspre Timișoara, în centrul localității, în dreptul bisericii ortodoxe (aflate pe partea dreaptă) se virează la stânga. Se merge circa 800 de metri, se trece prin curtea fostului CAP, în parte dezafectat, și se virează stânga, urmând drumul. După încă 1 km se ajunge la val, care ”răsare” din câmp în momentul în care drumul se bifurcă de o parte și de alta a sa.
Observații turistice: Valul este vizitabil relativ ușor, cu autovehiculul, cu excepția perioadelor ploioase. Drum de pământ.
Alte obiective în apropiere: Cetatea de pământ de la Mașloc, satul circular Charlottenburg, mlaștinile de la Murani.

8. HERNEACOVA
Cetatea de pământ. Dealul cetate.

08_Herneacova cetatea de pamant
Istoric: Datarea fortificației coboară în Epoca Fierului (mileniul I î.Ch.).
Descriere: Fortificația s-a aflat pe partea superioară a promontoriului, loc marcat acum cu o cruce. O platformă aflată la jumătatea pantei înconjoară circular dealul. Pe latura sudică se văd urmele a două șanțuri de apărare. Coordonate GPS: 45,884035; 21,499101.
Acces: De pe șoseaua E70 (Timișoara – Lugoj), prin Recaș, în stânga, se intră pe drumul județean DJ609E, care în dreptul Cramelor Recaș devine drumul comunal DC66. Înainte de intrarea în localitatea Herneacova, din drum se desprinde (înainte) DC68, iar ceva mai încolo DC69 (tot înainte), care intră în domeniul Herneacova. Din dreptul parcării centrului de echitație al domeniului Herneacova se merge tot înainte aproape 200 de metri și se ocolește domeniul spre stânga, pe un drum lateral. Pe acest drum se merge aproximativ spre est circa 1 km, până la o bifurcație, unde se virează stânga (drumul pe care s-a venit cotește dreapta, spre Sălciua Nouă), iar dealul pe care se află urmele fortificației se găsește drept în față (spre sud). După 250 metri, se trece peste tuburile de beton din albia Băcinului, iar apoi se ”atacă” dealul fie frontal, foarte abrupt, fie pe o cale laterală, mergând pe curba de nivel.
Observații turistice: Cetatea este vizitabilă în orice perioadă a anului cu încălțăminte și echipament ușor pentru urcuș. Drum de pământ.
Alte obiective în apropiere: Domeniul Herneacova, Cramele Recaș, satul Sălciua Nouă, fostul sat Nadăș.

9 CETATEA JDIOARA
Cetatea de piatră.

09_Jdioara
Istoric: Cetate regală, consemnată în documente în anul 1320. Distrusă, conform prevederilor, după pacea de la Karlowitz (1699).
Descriere: Ruine bine păstrate ale unei cetăți aproximativ rectangulare, cu dimensiuni de circa 25 X 45 metri, cu ziduri rotunjite pe latura dinspre est. Se vede urma unui turn pe latura dinspre vest, și a încă unuia pe latura sudică. La interiorul cetății, multă piatră sfărâmată. Ziduri puternice, din piatră, cu grosime de 1,7 – 1,8 metri și înălțimea de până la circa 7 metri. Orientarea pe lungime, E-N-E – V-S-V. Coordonate GPS: 45,628429; 22,1184.
Acces: Pe drumul național Lugoj-Caransebeș, la ieșirea din Lugoj, de la intersecția cu centura (sensul giratoriu) se merge 12,3 km până la drumul lateral spre stânga (indicator Nădrag). După ieșirea din prima localitate, Criciova, se face dreapta, spre Jdioara. Se urmează drumul prin localitate până la capătul acesteia dinspre est, când se ajunge la un părculeț, iar pe partea stângă există indicatorul cu cetatea. Drumul până la cetate este bine marcat, cu indicatoare conținând informații și imagini, din loc în loc. Există și porțiuni mai abrupte, dar urcușul se poate face relativ ușor în circa 30 – 40 de minute, în funcție de condiția fizică. Există și un drum mai lung, dar mai ușor de parcurs, care pleacă de la capătul răsăritean al străzii paralele cu strada principală (la nord).
Observații turistice: Cetatea este vizitabilă în orice perioadă a anului, pe vreme favorabilă, are potecă marcată (mai abruptă) și o variantă de drum mai lin (dar nemarcat).
Alte obiective în apropiere: Confluența Nădrag-Timiș, Valea Nădragului, cariera de granit, arhitectura satului Jdioara.

10. MAȘLOC
Cetatea de pământ, local ”Șanțul turcilor”. Cea mai frumoasă cetate de pământ.

10_Masloc cetate de pamant
Istoric: Există foarte puține informații istoriografice referitoare la obiectiv. Datat în secolul al XIV-lea, conform ”ArheoGIS”.
Descriere: Cetatea, de formă eliptică, are două rânduri de valuri, cu șanț mare între ele. Lățimea unui val este de aproximativ 14 metri, iar distanța dintre coamele valurilor concentrice de circa 20-21 metri. Distanța între coamele valului exterior pe axa mare a elipsei – circa 71-72 de metri, iar aceeași distanță între coame pe axa mică – circa 55 de metri. La interiorul incintei se mai află un mic val circular, probabil urmă a unui turn, cu diametrul de 7 metri. Diferența de nivel între coama valului și șanț – circa 2,8-3,0 metri. Axa mare a cetății este orientată pe direcția est-vest. Obiectivul este acoperit de iarbă foarte scurtă, beneficiază de vizibilitate excelentă și acces ușor în orice punct. Coordonate GPS: 45,992655; 21,461901.
Acces: De la indicatorul de ieșire din Mașloc spre Remetea Mică (DJ691A) se merge 1,1 km până în dreptul indicatorului ”Comeat 13 km”. De aici, se merge pe un drum de pământ în stânga (atenție, dacă deplasarea se face cu mașina dinspre Mașloc, aici este linie continuă!). Imediat, drumul se bifurcă, se alege varianta din stânga, iar după 500 de metri se ajunge la cetate, aflată lângă o stână.
Observații turistice: Cetatea este vizitabilă relativ ușor, cu autovehiculul, cu excepția perioadelor ploioase. Accesul se face de la șosea. Drum de pământ.
Alte obiective în apropiere: Panoramă asupra Munților Zarand, respectiv a dealurilor Lipovei.

11. OPATIȚA
Cetatea de pământ, local ”Călășturi” (de la ”kolostor” – mănăstire în limba maghiară, ”klaștor” în slavonă și ”Kloster” în germană). Cetatea fără de noroc.

11_Opatita cetate de pamant
Istoric: Există puține informații istoriografice referitoare la obiectiv. În incinta fortificației e existat o biserică, menționată în prima jumătate a secolului al XIV-lea.
Descriere: Fortificație de pământ cu două valuri concentrice. Formă aproximativ rectangulară cu colțurile rotunjite, sau ”potcoavă”, ținând cont că valul exterior sudic nu există, incinta fiind mărginită de valea abruptă spre pârâul Birdeanca. Lățimea valului exterior – circa 20 metri, distanța între coamele valurilor concentrice, circa 25 metri. Adâncimea șanțului dintre valuri, circa 3 metri. Dimensiunea, pe latura lungă a fortificației (aproximativ V-S-V – E-N-E, paralelă cu șoseaua) – circa 100 metri. Se văd cu claritate urmele săpăturilor arheologice la care a fost supusă incinta fortificației în anii trecuți. La ora documentării, obiectivul era acoperit în parte de vegetație greu penetrabilă. Coordonate GPS: 45,417387; 21,277766.
Acces: Din Deta, la 500 de metri de indicatorul de intrare în localitate venind dinspre Timișoara (DN59B), se urmează spre stânga drumul comunal DC172, asfaltat. Se traversează prima localitate, Opatița, urmându-se drumul, iar la ieșire, după ultima curbă largă a drumului spre dreapta, tot pe partea dreaptă, la câțiva metri de șosea, se află cetatea.
Observații turistice: Cetatea este vizitabilă ușor, cu autovehiculul, accesul se face imediat de la șosea. Vizitatorul trebuie să fie pregătit pentru a se proteja de rugi și scaieți.
Alte obiective în apropiere: Panoramă asupra Munților Vârșețului, biserica istorică din Opatița (1725), arhitectura satului nesistematizat, ”valul roman” din apropiere (vezi obiectivul turistic următor), orașul Deta, mănăstirea Sfântul Gheorghe din satul Mănăstire – comuna Birda.

12. OPATIȚA
Valul roman”. Tronsonul de val triplu.

12_Opatita valul roman
Istoric: Construit în prima jumătate a primului mileniu, conform diferitelor ipoteze existente.
Descriere: ”Valul roman” este alcătuit din trei valuri de pământ care se disting cu claritate, distanța între coamele lor fiind de circa 19 metri (între valul dinspre Opatița și cel median), respectiv 14 metri (între valul median și cel estic). Lățimea întregului ansamblu depășește 45 de metri! De la balta care întrerupe obiectivul în punctul de contact cu drumeagul (vezi mai sus), valurile se pot vizita pe o distanță de circa 250 metri spre sud, respectiv aproximativ aceeași distanță spre nord, până la un drum local de pământ. Peste acest drum, unul dintre valuri (cel vestic) continuă spre nord, foarte pronunțat, încă aproximativ 200 de metri, oprindu-se într-o împrejmuire privată. Orientare: aproximativ sud-nord, foarte ușoară înclinare spre est. Coordonate GPS: la balta care întrerupe valul: 45,411468; 21,28222; în punctul cel mai nordic, unde valul intersectează plasa împrejmuirii private: 45,415577; 21,283156; punctul cel mai sudic vizitabil în această zonă: 45,408795; 21,281243.
Acces: La fel ca în descrierea pentru cetatea de pământ, se urmează drumul până se ajunge în fața bisericii ortodoxe din sat. De aici, se merge spre dreapta, apoi se face stânga pe a doua stradă, numărând de la biserică. După circa 250 de metri, se traversează pârâul Birdeanca, iar la prima intersecție de drumuri de pământ se alege cel din mijloc. Se merge circa 600 de metri, se depășește o linie electrificată, apoi se virează pe un drumeag la stânga. După încă 150 de metri se intersectează valul în locul în care acesta are o întrerupere, cauzată de o baltă săpată în liziera vegetației.
Observații turistice: Valul este vizitabil relativ ușor, cu autovehiculul, cu excepția perioadelor ploioase. Drum de pământ.
Alte obiective în apropiere: Panoramă asupra Munților Vârșețului, biserica istorică din Opatița (1725), arhitectura satului nesistematizat, cetatea de pământ din apropiere (vezi obiectivul turistic precedent), orașul Deta, mănăstirea Sfântul Gheorghe de la Birda.

13. VALUL ROMAN I
Cel mai clar tronson de ”val roman”.

13_Pischia valul roman
Istoric: Construit în prima jumătate a primului mileniu, conform diferitelor ipoteze existente.
Descriere: ”Valul roman” poate fi vizitat pe aproape toată lungimea sa (mai mult de 1 km), exceptând câteva zeci de metri în care este inaccesibil din cauza vegetației foarte dese. Ansamblul este alcătuit din trei valuri, dintre care cel median iese cel mai mult în evidență, dar sunt locuri în care se conturează destul de clar și valurile secundare. Lățimea valului median este cea mai mare observată în documentare, în comparație cu celelalte ”valuri romane”: 20-21 metri! Orientare: sud-vest – nord-est. Coordonate GPS: în punctul de intrare de la drumul descris în ”Acces”: 45,898429; 21,314365.
Acces: Venind dinspre Timișoara, pe DJ691, se intră în localitatea Pișchia, iar după biserica romano-catolică (aflată pe stânga), se virează stânga. Se merge 600 de metri, până la capătul satului unde, la o bifurcație, se alege varianta din mijloc, ușor spre stânga. După 500 de metri, se virează stânga, după depășirea unei cruci și a unui punct de triangulație (care sunt lăsate, de asemeni, pe partea stângă). După 900 de metri se atinge liziera pădurii (numită pădurea ”Cocor”) și se virează dreapta, paralel cu aceasta, apoi, peste încă 100 de metri, stânga, urmând drumul, tot paralel cu liziera. Peste circa 400 de metri, drumul, tot urmând liziera, virează spre dreapta. În acel punct de cotitură se intră în pădure și, după câțiva metri parcurși cu dificultate, din cauza lăstărișului foarte des, se întâlnește valul, profilat cu claritate.
Observații turistice: Valul este vizitabil destul de dificil cu autovehiculul, pe un drum de pământ cu porțiuni foarte denivelate, cu excepția perioadelor ploioase, când este accesibil numai pe jos sau cu autovehicul de teren. Vizitatorul trebuie să fie pregătit pentru a se proteja de rugi și lăstăriș. În apropiere, în pădurea dintre Pișchia și Fibiș, exisă și așa-numitul ”val roman II”, cu o lungime de 3 km. Este inclus în rezervația de mistreți și e vizitabil numai cu acordul Direcției Silvice Timișoara.
Alte obiective în apropiere: ”Vulcanii noroioși” din zonă (ieșirea din Pișchia spre Fibiș), mlaștinile de la Murani, ”valul roman” de la Fibiș, siturile de la Seceani și Cornești.

14. REMETEA MARE
Cea mai apropiată cetate de pământ.

14_Remetea Mare
Istoric: Existența urmelor arheologice înclină spre localizarea în acest areal a fostei cetăți Seheswar (vezi harta iosefină 1769-1772), posibil și a fostei mănăstiri Sfântul Gheorghe (sursa ”ArheoGIS…”), dar cercetările trebuie continuate.
Descriere: Se distinge un val (component al unui ansamblu dispărut), rotunjit, cu partea concavă spre vest, respectiv cu șanț la exterior (spre est). Lungimea aproximativă a valului – 50 metri, lățimea – 5 metri, înălțimea – 2 metri. Accesul pe val e limitat de vegetație. Orientare aproximativă: sud-nord. Coordonate GPS în punctul de intersecție cu drumul: 45,774725; 21,365218.
Acces: Se trece podul peste Bega, plecând din mijlocul localității Remetea Mare, apoi se virează dreapta, pe drum de pământ, pe dig. Se merge 1 km (în direcția aval a râului) până în punctul în care râul formează o buclă adâncă spre sud și digul se oprește într-o ridicătură. Până aici, se depășește o stână și, la circa 150 metri de aceasta, înainte de ajunge la capătul sudic al buclei, se observă că un alt drum trece între dig (aflat în dreapta) și un val mai mic, aflat în stânga drumului (deci spre sud). Acest val este parte a obiectivului.
Observații turistice: Obiectivul este vizitabil relativ ușor, cu autovehiculul, cu excepția perioadelor ploioase. Drum de pământ.
Alte obiective în apropiere: Conacul din Remetea, ”Gomila lui Gabor”, ”Gomila lui Pituț”, parcul dendrologic de la Bazoș, telul de la Bucovăț, numit și ,,dealul cu cremene”.

15. SACOȘUL TURCESC (bifurcația DJ592 cu 592A)
”Valul roman”. Valul folosit și în ziua de azi.

15_Sacosul Turcesc val roman
Istoric: Construit în prima jumătate a primului mileniu, conform diferitelor ipoteze existente.
Descriere: De la bifurcație înapoi spre Timiș, lungimea valului este de circa 700 de metri, iar spre Sacoșu Turcesc, circa 1,8 km, deci lungimea totală, în această zonă, este de aproximativ 2,5 km. Lățimea valului – aproximativ 20 de metri, înălțimea – aproximativ 1,5 metri. Pe coama valului, pe axă, se află un vechi canal de beton, abandonat (lat de circa 0,6 metri). Se observă că șanțul valului se află pe latura dinspre șosea (spre est). În afara breșei de care s-a amintit, accesul pe val este extrem de dificil din cauza vegetației foarte dese. Orientare: aproximativ S-S-E – N-N-V. Coordonate GPS: cu 20 de metri înainte de indicatorul ”Tormac 21; Sacoșu Turcesc 3”, în punctul din care pleacă drumul de pământ spre val: 45,67983; 21,412086; în locul unde se află breșa din val descrisă la sfârșitul paragrafului ”Acces”: 45,679071; 21,40967.
Acces: Mergând pe drumul Timișoara – Buziaș (DJ592), la circa 2 km după trecerea podului peste Timiș, șoseaua se bifurcă, adăugându-se drumul DJ592A spre Sacoșu Turcesc. În dreapta, paralel cu acest drum, se vede valul, acoperit cu vegetație, rugi, lăstăriș. Se străbat pe jos cei circa 250 de metri (pe un drum de pământ aflat cu 20 de metri înainte de indicatorul pe care scrie ”Tormac 21; Sacoșu Turcesc 3”; la data prospectării, drumul era acoperit cu vegetație) și, în dreptul împrejmuirii pescăriei (care e mărginită la est chiar de val) se traversează valul spre latura lui vestică pe un pod de beton acoperit de vegetație. Podul este singurul punct care conduce, printr-o breșă în vegetație, în val; altfel, vegetația face traversarea lui foarte dificilă, în absența unor unelte corespunzătoare. După traversarea podului și a breșei se face stânga, mergând spre sud pe liziera valului acoperit cu o vegetație impenetrabilă, iar după circa 220 de metri se descoperă o zonă unde arbuștii sunt mai rari și unde accesul pe val este posibil.
Observații turistice: Valul este vizitabil ușor în orice perioadă a anului, cu autovehiculul, apoi accesul se face pe jos, pe drum de pământ. Vizitatorul trebuie să fie pregătit pentru a se proteja de rugi și lăstăriș.
Alte obiective în apropiere: Pescăriile din zonă, situl de la Unip, zona de recreere de la Albina.

16. SATCHINEZ
Cetatea de pământ. Un ”tablou” al Evului Mediu bănățean.

SAMSUNG CAMERA PICTURES
Istoric: Există puține informații istoriografice referitoare la obiectiv. Datat în epoca medievală, între secolele XIII-XVI. Legătura dintre reședința lui Pavel Chinezu și numele satului există în tradiția locului, dar nu este demonstrată documentar.
Descriere: Fortificație de pământ. O porțiune dintr-un (al doilea) val exterior se păstrează pe o lungime de circa 30 de metri, lângă construcția din beton de pe marginea șoselei, la o rază de aproximativ 70 de metri față de centru. Ca element suplimentar de fortificație, acest val exterior avea o ”mustață” în partea de nord cu o lungime de 30 m, orientat spre marea ”groapă de împrumut” din vecinătate. Fortificația a fost ridicată pe un deal alungit, orientat sud-vest – nord-est, paralel cu drumul ce duce din Satchinez la Biled sau Șandra. Valul propriu-zis, aproape circular, este foarte pronunțat și distinct față de șanțul care îl separă de incintă. Diametrul maxim al acestui val, de la coamă la coamă – aproximativ 75 de metri, diametrul incintei – aproximativ 25 de metri; diferența de nivel dintre șanț și incintă – circa 3 metri. Vegetație joasă, vizibilitatea obiectivului este foarte bună. Coordonate GPS: 45,936319; 21,023962.
Acces: În Satchinez se poate ajunge pe traseul Timișoara – Sânandrei – Carani – Călacea, (DN69, apoi DJ692), apoi se face dreapta pe DJ693. De la indicatorul de ieșire din Satchinez spre Biled (tot DJ693), după 1,1 km, pe partea dreaptă a drumului, imediat lângă șosea, se află cetatea (sau la 2,7 km din centrul localității).
Observații turistice: Cetatea este vizitabilă ușor, cu autovehiculul, accesul se face imediat de la șosea.
Alte obiective în apropiere: rezervația ornitologică de la Satchinez, mlaștinile din apropiere, conacele de la Biled, Hodoni și Bărăteaz, biserica ”cu pălărie” de la Șandra.

17. SÂNANDREI
Cetatea de pământ, local ”Cetățuia”. Cetatea din ”junglă”.

17_Sanandrei cetate de pamant acoperita de vegetatie2
Istoric: Conform RAN (Repertoriul Arheologic Național), cetatea este medievală.
Descriere: Cetate de pământ de formă pătrată, cu laturile de 60 m. Colțurile cetății sunt așezate aproximativ după punctele cardinale. Există șanț exterior și două valuri cu colțurile rotunjite. Coordonate GPS: 45,856161; 21,218214.
Acces: De pe drumul național Timișoara-Arad E671 (DN69), cu 250 m după borna kilometrică ,,Arad 40 km”, într-o curbă ușoară, pe partea dreaptă a șoselei se intră pe un drum de pământ și piatră spartă, care devine mai apoi drum de pământ cu gropi. Se traversează, pe rând, două văi mici (prima apare și pe Google Map, ”Valea Lacului”). După 1,4 km de la drumul național, se ajunge la o bifurcație. Pe partea dreaptă în sensul de mers, la o distanță de cel mult 100 metri, se vede un grup compact de vegetație (arbuști, lăstăriș, rugi) ce ocupă o suprafață pătrată cu latura de 60 metri. Sub această vegetație de nepătruns se află cetatea de pământ. Mergând pe ramura din dreapta a bifurcației amintite mai sus, se ajunge la ,,colțul” cetății, iar după încă 30 metri, tot înainte, se ajunge în punctul unde această ramificație este ușor mai înaltă. Aici se află latura de est a cetății, în dreptul porții.
Observații turistice:.Se poate vizita numai cu echipament specializat pentru înlăturarea mărăcinilor și a rugilor care au invadat obiectivul; în caz contrar, accesul este imposibil chiar și pentru apropierea de cetate (conturul vegetației impenetrabile depășește conturul cetății propriu-zise). La colțul de sud-est, în arătură, se găsesc cioburi de ceramică. De la obiectiv se poate surprinde o panoramă asupra satului Covaci, a autostrăzii și a Timișoarei.
Alte obiective în apropiere: Pe drumul de pământ descris, de la bifurcația din vecinătatea obiectivului, dacă se merge tot înainte, după 1,3 km se ajunge la apa Măgherușului (de unde, probabil, se aducea apă în șanțul cetății) și după încă 1,7 km la Cerneteaz (localitate unde există toponimul de ”iarc”, dar valul nu se mai regăsește pe teren.

18. SECEANI
Cetatea de pământ, local ”La cetate”. Cetatea ascunsă.

SAMSUNG CAMERA PICTURES
Istoric: Conform RAN (Repertoriul Arheologic Național), cetatea nu este datată. După ”ArheoGIS…”, posibil să fie medievală.
Descriere: Cetatea are trei valuri eliptice din pământ. Starea de conservare este bună, dar vegetația care o acoperă este destul de viguroasă. Pe circa 10% din suprafață, cetatea a fost afectată de construcția clădirii menționate. Este amplasată în centrul localității, înconjurată de grădini, pe panta de nord-vest a platoului pe care se află strada principală. În această direcție, de la cetate se vede autostrada. Poarta cetății, invadată de lăstăriș, se găsește în locul în care incinta exterioară prezintă o întrerupere pe partea dinspre biserica ortodoxă, aflată peste o vale seacă, la câteva sute de metri, spre nord-est. Spre biserică și spre autostradă, cetatea este foarte înaltă față de celelalte fortificații de același tip cercetate, având o diferență de nivel între incintă și baza valului exterior de circa 15 metri. În partea dinspre grădinile caselor de pe strada principală, valul exterior abia dacă ajunge la 1 metru înălțime. Înălțimea maximă dintre fundul șanțului și vârful valului – 5 metri. Distanța între crestele valurilor – aproximativ 15 metri. Lungimea fortificației pe direcția porții este de circa 150 metri, iar lățimea de circa 80 m. Axa lungă este pe curba de nivel. Coordonate GPS: 45,976878; 21,315481.
Acces: Se intră în localitate pe DJ693, venind de la Orțișoara (aflată pe E671 sau DN69). După intrarea în localitate se virează pe a doua stradă la stânga. După 100 metri, pe partea dreaptă a străzii se vede o clădire abandonată construită din cărămidă și beton, care a ocupat o parte din cetate. Se ocolește prin stânga clădirea în cauză și se ajunge la cetate după 50 de metri de la stradă.
Observații turistice: Cetatea este vizitabilă în orice perioadă a anului.
Alte obiective în apropiere: Situl rural al centrului localității Orțișoara și cimitirul catolic. Panoramă asupra localității Vinga, inclusiv asupra bisericii catolice, de pe șoseaua dintre Orțișoara și Seceani. În apropiere, Murani (conacul, vulcanii noroioși), Pișchia (valul din pădurea ”Cocor” sau cel din pădurea dintre Fibiș și Pișchia).

19. ȘEMLACU MARE
Șumigu, Dealul Șumigului. Cetatea fără cetate.

19_Semlacu Mare (Dealul Sumigului)
Istoric: Cetatea medievală Somlya sau Sumlow, cum mai apare în surse, a fost construită anterior anului 1319, când apare în izvoare. Ultimele ruine au fost observate înainte de 1915 de către marele istoric și arheolog Felix Milleker.
Descriere: Cetatea medievală este dispărută cu totul. Coordonate GPS: 45,38466; 21,413122.
Acces: Pe drumul dintre Gătaia și Șemlacu Mare (spre sud, DJ588), după trecerea peste calea ferată, se merge 4,3 km. De la distanță se observă cu ușurință dealul, iar la un moment dat, pe partea dreaptă, se distinge drumul de pământ care urcă drept până în vârf. Se poate urca cu mașina, pe vreme favorabilă, sau pe jos (câteva sute de metri).
Observații turistice: Dealul este vizitabil în orice perioadă a anului, accesul aflându-se la șosea. Drum de pământ relativ bun.
Alte obiective în apropiere: Panoramă excepțională asupra Munților Vârșețului, Munților Banatului (Domanului și Dognecei), Munților Semenic și Munților Aninei, numeroase construcții militare din beton (dealul este împânzit cu ele), ridicate după Al Doilea Război Mondial, ca structură de apărare împotriva unei preconizate agresiuni iugoslave, în perioada ”războiului rece” dintre Stalin și Tito. Alte obiective: mănăstirea Sfântul Gheorghe din satul Mănăstire – comuna Birda, mănăstirea Săraca, conacul Gorove din Gătaia.

20. TIMIȘOARA
Cetatea bastionară, Bastionul Theresia.

20_Timisoara Bastionul Theresia
Istoric: Cetatea bastionară a orașului (aparținând tipului Vauban) a început să fie construită în 1732 (deși piatra de temelie a fost pusă în 1723). Construcția, cu trei centuri și nouă bastioane, a fost încheiată în 1764. La finele secolului al XIX-lea a început defortificarea orașului și cea mai mare parte din cetate a fost demolată.
Descriere: Unicul bastion rămas aproape complet din cetatea bastionară a orașului. Stare foarte bună, găzduiește actualul sediu al Muzeului Banatului, localuri, sedii de firme. În curte au loc evenimente culturale. Coordonate GPS (în curtea bastionului): 45,756953; 21,233102. În oraș se mai găsesc alte trei fragmente, mult mai mici, din cetatea bastionară. În Piața 700, lângă linia de tramvai, actual sediu de local, se află un fragment din bastionul Eugeniu; coordonate GPS: 45,756450; 21,223741. Pe strada Alexandru Ioan Cuza (pornind din Piața Mărăști), pe dreapta, se află un fragment de cetate; coordonate GPS: 45,760338; 21,227696. În Parcul Botanic (intrarea pe latura nordică a străzii Gheorghe Dima, aflată între Piața 700 și Piața Mărăști), la câțiva metri de intrare, pe stânga, se mai găsește un fragment de zid; coordonate GPS: 45,758480; 21,225403.
Acces: În centrul orașului, de pe strada Proclamația de la Timișoara, obiectivul poate fi atins fie pe strada Marthin Luther (care duce spre intrarea în actualul sediu al Muzeului Banatului), fie prin strada Hector (care duce spre curtea interioară a bastionului)
Observații turistice: Obiectivul, aflat în centrul orașului, poate fi vizitat oricând. De asemeni, celelalte fragmente descrise se află în zona centrală și pot fi cu ușurință văzute.
Alte obiective în apropiere: Orașul Timișoara, centrul istoric, Catedrala Mitropolitană, Piața Operei, Castelul Huniade, Piața Unirii, Domul Romano-Catolic, Piața Libertății, Piața Sfântul Gheorghe etc.

21. TIMIȘOARA
Cetatea medievală, Castelul Huniade.

21_Timisoara Castelul Huniade
Istoric: Este, la origine, cea mai veche clădire din Timișoara, construită la începutul secolului al XIV-lea de Carol Robert de Anjou. A fost renovat după cutremurul din 1443 de Ioan de Hunedoara. Castelul medieval a fost distrus la asediul Timișoarei din timpul Revoluției din 1849 și refăcut după câțiva ani în forma actuală. Astăzi adăpostește Muzeul Banatului. În curtea castelului, săpăturile arheologice au relevat fragmente din construcția originară, medievală.
Descriere: Castelul se află în stare bună, vizual, cel puțin. Este sediul istoric al Muzeului Banatului și se află în prezent într-un amplu proces de renovare. Coordonate GPS la intrare: 45,753371; 21,227075.
Acces: În centrul orașului, din Piața Operei, privind spre Operă se face dreapta și se intră în Piața Iancu Huniade. În dreapta, la câteva zeci de metri, se vede Castelul Huniade, flancat frontal de o mică zonă verde..
Observații turistice: Obiectivul, aflat în centrul orașului, poate fi văzut din afară, dar în prezent (2018) nu poate fi vizitat, aflându-se în renovare.
Alte obiective în apropiere: Orașul Timișoara, centrul istoric, fragmentele de cetate bastionară, Catedrala Mitropolitană, Piața Unirii, Domul Romano-Catolic, Piața Libertății, Piața Sfântul Gheorghe etc.

22. TIMIȘOARA
Valul roman”. Valul de la marginea orașului.

22_Timisoara urme val de pamant
Istoric: Construit în prima jumătate a primului mileniu, conform diferitelor ipoteze existente.
Descriere: Valul este sever aplatizat, înălțimea sa maximă ridicându-se la circa 20-30 cm față de nivelul înconjurător. În unele locuri este aplatizat complet, fiind evidențiat doar de drumul de pământ care este exact peste el. Lățimea valului – aproximativ 13-15 metri. După circa 500 de metri, valul trece, teoretic, foarte aproape de colțul de nord-est al unui complex de firme. Deși urmele sunt vizibile pe Google Earth, documentarea la fața locului a indicat o aplatizare cvasi-completă în această zonă, valul nu se mai distinge cu nimic în pământul arat și numai o privire atentă aproape de nivelul solului indică un contur foarte slab rotunjit al terenului. Coordonate GPS, la 15 metri de colțul magazinului Jisk: 45.702512; 21.191508.
Acces: În sudul orașului Timișoara, mergând spre ieșire pe Calea Șagului, la coborârea de pe podul care trece peste calea ferată se merge 1,7 kilometri până la primul sens giratoriu. Se intră, în stânga, în complexul format de marile centre comerciale. Se poate lăsa mașina într-una dintre parcările aflate în zonă și se merge pe drumul asfaltat îngust aflat în dreapta magazinului După circa 50 de metri, se traversează un mic podeț improvizat peste canalul din dreapta, și se continuă drumul paralel cu magazinul. De la colțul de sud-est al acestuia, la câteva zeci de metri, în câmp, se văd urmele unui drum în direcția sud. Acest drum se află chiar pe ”valul roman”.
Observații turistice: Valul este vizitabil ușor în orice perioadă a anului, cu autovehiculul.
Alte obiective în apropiere: Orașul Timișoara, centrul istoric, fragmentele de cetate bastionară, Castelul Huniade, Catedrala Mitropolitană, Piața Unirii, Domul Romano-Catolic, Piața Libertății, Piața Sfântul Gheorghe etc.

23. UIVAR
Așezare neolitică, local ”Cetatea”. Orașul de sub pământ.

23_Uivar sit
Istoric: Așezare neolitică datată la 5000 ani î.Ch., în urma cercetărilor conduse recent de arheologul timișorean dr. Florin Drașovean. Tip de așezare proto-urban, cu locuințe și mai multe șanțuri de apărare. Azi, situl este închis.
Descriere: Deal acoperit de culturi agricole. Săpăturile în sit au fost închise cu grijă, doar numeroasele cioburi de mici dimensiuni existente în arătură trădează amplele cercetări care au avut loc aici. Coordonate GPS pe deal: 45,650918; 21,899558.
Acces: Se intră în localitate pe drumul Cărpiniș-Cenei-Uivar (DN598) și se urmează șoseaua până când apare în stânga biserica ortodoxă. Se virează stânga imediat după biserică și se merge 400 metri, apoi se face dreapta, pe un drum de pământ. Urmând acest drum, destul de denivelat, pe circa 600 de metri, se ajunge la dealul (telul) care răsare brusc din câmpie. Aici s-a aflat așezarea neolitică. La ora documentării, dealul era acoperit de porumb, dar făcând un mic ocol s-a descoperit o ”fâșie” de pământ arată, pe care s-a putut urca până în mijlocul dealului.
Observații turistice: Dealul poate fi văzut în orice perioadă a anului. De la șosea, câteva sute de metri de drum de pământ, denivelat.
Alte obiective în apropiere: Conacele de la Cenei și Foeni, capela (ruinată) de la Bobda.

24. UNIP
Cetatea de pământ, local ”Dealul Cetățuica”. Cetatea de pe Timiș.

23_Uivar sit2
Istoric: Situl a fost locuit în mai multe perioade: prima Epocă a Fierului (Halstatt), a doua Epocă a Fierului (inclusiv de către daci, secolul I î.Ch. – secolul I d.Ch.) și în secolul al VII-lea, când se semnalează o prezență slavă. Situl este foarte important, făcând referire la dacii din câmpia Banatului, un capitol prea puțin cunoscut din istoria acestora. Conform cercetătorului Sorin Forțiu, situl ar putea corespunde cu antica Zurobara, ținând cont de coordonatele geografice ale hărții lui Ptolemeu, recalculate după luarea în considerare a abaterilor.
Descriere: La fața locului, singurele dovezi ale existenței sitului sunt urmele cercetărilor arheologice, respectiv prezența unor cioburi de mici dimensiuni. Locul este compus din două platforme orizontale, denivelate între ele cu circa 70 cm, denivelarea reprezentând un braț vechi al Timișului și marginea fortificației în acest loc. Situl servește drept loc de practică pentru studenții Facultății de Istorie din cadrul UVT.
Acces: Este prezentat accesul prin Urseni, foarte interesant pentru o excursie adevărată. Aici se ajunge fie direct din Timișoara (DC98), fie prin Moșnița Nouă (DJ592, apoi DJ595D, din centrul localității). De la biserica ortodoxă din localitate se merge pe strada principală (Strada Mare) în direcția sud-vest, spre plaja de la Timiș. La capătul străzii se virează stânga și se merge pe str. Nicolae Botoca până în zona unde se termină casele. Aici se poate lăsa mașina. Se continuă drumul până la intersecția cu digul Timișului (coordonate GPS: 45,680691; 21,301191). Aici se ramifică trei drumuri; se urmează varianta din dreapta, care merge spre aval, mai aproape sau mai departe de malul Timișului, până în dreptul barajului din albia râului, construit din arocamente (coordonate GPS: 45,671227; 21,288177. Până aici sunt 3,3 km de la biserică). Se traversează prin apă Timișul, în aval de baraj. Pe malul celălalt, se ajunge într-o pășune și se merge în amonte, nu neapărat pe mal, circa 500 de metri, practic până în locul în care malul Timișului se apropie cel mai mult de pădurea aflată în dreapta sensului de mers (coordonate GPS: 45,671546; 21,295944). Din acest punct, pe partea dreaptă există un intrând în pădure, care duce pe dig. Se merge tot în amonte, pe dig, circa 200 de metri, iar la un moment dat se întâlnește un drum agricol. Se coboară pe acest drum la baza digului, punct din care se mai parcurg 100 de metri în direcția S-S-V, spre liziera pădurii. Înainte de a ajunge la lizieră se ajunge la sit (coordonate GPS: 45,670620; 21,299801). Situl face parte din terenul arabil al satului Unip, aflându-se pe marginea de nord-est a pădurii Unip, lângă digul Timișului, la o distanță de 5 km de sat. Este posibil și accesul dinspre Unip, dar se merge pe drumuri agricole întortochiate.
Observații turistice: Obiectivul în sine, așa cum se prezintă acum, nu are mari valențe turistice, dar istoricul și povestea lui pot constitui motivația pentru o tură la fața locului.
Alte obiective în apropiere: ”Valul roman” de la ramificația drumului spre Sacoșu Turcesc (descris în acest material), albia minoră a Timișului la Urseni.

Publicat de pe

Obiective turistice în Ţara Făgetului

Nord Estul Banatului s-a impus atât în mentalul colectiv cât şi în cercetările sociologice, etnografice şi istorice drept zona Făgetului sau Ţara Făgetului, dat fiind faptul că începând cu secolul al XVIII-lea Făgetul a devenit cea mai importantă localitate, fund centrul districtului, cercului, plăşii sau raionului ce-i purta numele.
Derulându-se sub forma unui imens anfiteatru, zona Făgetului este delimitată de Valea Mureşului, zona Pădurenilor, poalele Munţilor Poiana Ruscăi şi zona Lugojului. In acest spaţiu predominant colinar, brăzdat de apele râului Bega, viaţa a pulsat din cele mai vechi timpuri, chiar dacă cele mai multe aşzări sunt atestate documentar in sec. XTV-XVI.
Ţara Făgetului, adevărata Bucovină a Banatului a ajuns astăzi cea mai reprezentativă zonă de păstrare şi transmitere a civilizaţiei materiale şi spirituale româneşti din Judeţul Timiş. Situată într-o pitorească regiune de contact a dealurilor cu zone montane bogat împădurite şi cu peisaje de o rară frumuseţe, precum şi cu zona întinsă a câmpiei, ea şi-a conturat de-a lungul istoriei sale trăsături şi caracteristici proprii în aspectele de bază ale culturii materiale şi spirituale. Ea prezintă o însemnătate ştiinţifică deosebită şi datorită deschideni sale largi pentru circulaţia valorilor etnografice şi folclorice, pe de o parte spre zonele etnografice bănăţene învecinate, iar pe de altă parte spre zonele transilvănene de peste munte sau spre satele situate în bazinul Mureşului. Din această perspectivă este pe deplin explicabil interesul manifestat în ultima vreme de numeroşi etnografi, etnologi, folclorişti şi istorici pentru cunoaşterea, valorificarea şi popularizarea acestui bogat şi valoros tezaur de civilizaţie românească.
Pitoreasca zonă a Făgetului oferă multiple posibilităţi de odihnă şi agrement în orice anotimp, datorită verilor călduroase, toamnelor lungi şi senine, iernilor blânde şi de multe ori albe. Drumeţia, pescuitul, vânătoarea sunt doar câteva dintre activităţile la care îndeamnă măreţia monumentelor naturii, splendoarea şi bogăţia pădurilor şi a apelor. Peştera de la Pietroasa, care în imagine fotografică prezintă acel unic “albastru de Pietroasa”, peşterile de la Crivina, Tomeşti, Pietroasa, Româneşti, Luncanii de Jos, “Sfinxul” de la Crivina, stânca Florian de la Tomeşti, stânca lui Filip sunt remarcabile monumente ale naturii. Dintre monumentele istorice amintim : busturile lui Traian Vuia de la Făget şi localitatea Traian Vuia, bustul lui Eftimie Murgu de la Făget, monumentele închinate memoriei eroilor căzuţi pentru libertatea neamului de la Băteşti, Begheiul Mic, Româneşti, Curtea etc., ruinele cetăţilor medievale de la Făget, Gladna-Română, Margina.
Zona Făgetului, şi astăzi împădurită pe suprafeţe întinse este renumită prin arhitectura în lemn reprezentată atât de locuinţe tradiţionale cât şi de şcoli rurale, clădiri cu caracter administrativ sau cu destinaţie comercială, lăcaşuri de cult. Ceea ce uneşte toate aceste categorii de construcţii,conferindu-le o notă comună,este nu numai materialul din care sunt ridicate, ci şi tehnica de construcţie, precum şi desfăşurarea planimetrică asemănătoare cu locuinţa tradiţională. In această splendidă arhitectură tradiţională se însene şi salba de bisenci de lemn, mărturie peremptorie a românismului şi ortodoxismului acestei zone.
Căile favorabile de acces pe linia ferată Lugoj-Făget-Ilia şi drumul naţional 68 A, precum şi bifurcarea ei spre Valea lui Liman, au făcut ca Făgetul să devină un important centru turistic al zonei. Prezentăm în acest sens câteva trasee turistice, având ca punct de plecare oraşul Făget, îmbietoare atât pentru localnici, cât şi pentru iubitorii de excursii şi drumeţii:
FĂGET-MARGINA-COŞAVA-CURTEA-ROMÂNEŞTI-TOMEŞTI-VALEA LUI LIMAN-LUNCANI-RUSCHIŢA.
Acest intinerariu cuprinde o serie de vestigii arheologice din epoci străvechi, monumente feudale şi de arhitectură populară, monumente publice săteşti de lemn : biserici, scoli, primării şi spaţii de odihnă şi agrement.
FĂGET
Oraşul este situat în partea de nord-vest a munţilor Poiana Ruscă, pe drumul naţional 68 A Ilia-Lugoj şi linia CFR 212. Dinspre valea Mureşului, localitatea este accesibilă fie direct de la Săvîrşin, pe un drum modernizat de 22 Km., fie prin Ilia. Trecând prin Făget semnalăm pe terasa inferioară a râului Bega, la marginea de nord a localităţii, urmele unei fortificaţii medievale atestate la 1548. Cetatea este parţial cercetată şi restaurată. Făgetul este centrul unei zone etnofoldorice distincte (port popular, monumente de arhitectură veche românească, folclor). In centrul oraşului se află complexul turistic “Padeşul”, cu un hotel de 43 de locuri, situat pe artera principală la câteva sute de metri de cotul şoselei de unde se desface drumul spre Săvârşin. In acest loc se află busturile lui George Garda, Eftimie Murgu şi Victor Feneşiu. Tot în centrul oraşului, în faţa parcului „Regele Mihai T se află Muzeul de Istorie şi Etnografie Făget. In faţa liceului se află bustul lui Traian Vuia, iar la o distanţă de câteva sute de metri o modernă bază de agrement cu bar, terasă şi un bazin de înot. Gara este situată, de asemenea , pe artera principală, la ieşirea spre Lugoj. Din apropierea gării se desprinde un drum modernizat care leagă Făgetul direct cu masivul Poiana Ruscă prin localităţile Drăgsineşti şi Gladna.
MARGINA
Se află pe drumul naţional 68 A, la 7 km. de Făget. Este amintită încă înainte de 1300 ca reşedinţă a unui district românesc. Cetatea feudală aparţinea în secolul al XV-lea domeniului Huniazilor. (Probabil a fost localitatea de baştină a Elisabetei, mama lui Iancu de Hunedoara.) Biserica de lemn ridicată în anul 1737 şi pictată în 1784 are hramul “Cuvioasa Paraschiva” şi este monument istoric. Margina se remarcă prin port popular şi ţesături tradiţionale ce pot fi admirate în colecţia de artă populară “Letiţia Clopoţel”. în anul 1912 s-a înfiinţat întreprinderea chimică pentru valorificarea bogatelor resurse forestiere din zonă, de către o firmă austro-ungară. începând cu anul 1968 trece sub patronajul întreprinderii “Solventul” Timişoara. Aici s-a născut cel mai mare prozator al Banatului, Sorin Titel, şi a trăit o parte a vieţii publicistul Ion Clopoţel.
COŞAVA
Aşezare paleolitică cu cel mai frumos inventar aungnacian din Banat. în fosta Casă a Poştei a poposit o noapte domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în exilul spre Heidelberg. La mijlocul secolului al XVHI-lea s-a construit un han care a fost demolat în 1957. Localitatea este renumită prin port popular şi ţesături tradiţionale de interior.
CURTEA
Este amintită în 1597, făcând parte din districtul Margina şi Comitatul Hunedoara. Biserica de lemn construită în 1794 păstrează pictura din 1806, executată pe o uşoară reparaţie de var aplicată pe scândurile monumentului. Curtea se remarcă prin port popular românesc şi ţesături tradiţionale de interior.
ROMÂNEŞTI
Pe o terasă a Begăi, numită “Dumbrăviţa”, a fost identificată o aşezare paleolitică. Fiind o aşezare deschisă, aici s-au înregistrat mai multe etape de locuire, cu nu mai puţin de şase straturi în versantul nordic al Dealului Filip. apa de infiltraţii a dat naştere în roci calcaroase şi dolomitice peşterii cunoscute de localnici sub denumirea de “Peşteră cu apă”. Aceasta se află la cota 340 m. şi are o lungime totală de 370 m. Intrarea, orientată spre N-NV, este lată de 9,5 m. şi înaltă de 2 rn.fapt ce permite iluminarea difuză până la 70 m. în “Sala liliecilor” se află un depozit de guano exploatat parţial in trecut. Are o coloană de 7 m. înălţime, numită “Tibia şi peroneul”. Săpăturile arheologice au scos la iveală un depozit de cereale.ceramică neolitică şi resturi scheletice ale ursului de peşteră. în localitate se află o biserică construită în secolul al XVII-lea din bârne de stejar, în sistemul “coada de rândunică”.
TOMEŞTI
La 300 m în amonte de fabrica de sticlă, pe versantul abrupt din dreapta văii Begăi se află la 2 m.deasupra talvegului “Peştera din Stânca lui Florian”. Este o peşteră mică. lungă de numai 10 m. Fabrica de sticlă este una dintre cele mai vechi din ţară, înfiinţată în anul 1820. Obiectele de sticlă se produc manual, procesul de fabricare a sticlei se poate urmări vizitând întreprinderea. întreprinderea este specializată în producerea obiectelor de menaj, produsele sale fund exportate în şase continente.
VALEA LUI LIMAN
La 1,5 km în amonte de Fabrica de sticlă, străbătând un sector de chei ale râului Bega, se ajunge la motelul “Valea lui Liman”, situat pe valea cu acelaşi nume, aproape de confluenţa cu Bega Luncanilor Este una dintre cele mai pitoreşti zone turistice ale judeţului Timiş. Motelul construit în 1974 are 53 de locuri de cazare, iar campingul situat în apropierea motelului, 60 de locuri. Motelul are un restaurant cu terasă, iar în vecinătatea lui se află un bazin de înot, un amfiteatru şi o scenă în aer liber unde se desfăşoară în fiecare vară Festivalul jocului şi cântecului popular bănăţean. Este legat de comunele Tomeşti, Româneşti şi Curtea printr-un drum modernizat care ajunge îndrum naţional 68 A, în dreptul comunei Coşava. De la motel pornesc trasee turistice marcate spre cabana “Căpriorul”, vârful Padeş şi Ruschiţa.
LUNCANI
Este o localitate de tip răsfirat, cu un port românesc şi o arhitectură tradiţională Pe vatra satului a funcţionat în secolul al XVIII-lea un cuptor de topire a minereului de fier. în secolul al XlX-lea, pe valea pârâului Topla cu ape termale, a existat o amenajare pentru băi termale. în amonte de localitate se află un frumos sector de chei, repezişun, cascade, precum şi numeroase fenomene carstice, grote, peşteri.
În anul 2001, cu binecuvântarea IPS Mitropolit Nicolae, s-a înfiinţat mai întâi un schit, iar la 12 august 2001 s-a pus piatra de temelie a Mănăstirii Luncann de Sus cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, de către PS Epicop-vicar Lucian Lugojanu. Serviciile religioase se oficiază în Biserica de lemn. Alte lucrări de construcţie s-au desfăşurat între anii 2001-2005.
RUSCHIŢA
Este unul dintre centrele miniere importante şi cu tradiţie din Munţii Poiana Ruscăi. cunoscuţi pentru exporturile de mimereu de plumb, zinc şi fier, dar mai ales pentru cele de marmură albă. în apropierea carierei de marmură, la locul numit “Şapte izvoare” se află “Monumentul turistului”, unul dintre cele mai vechi monumente turistice de la noi din ţară, datând încă din 1883.
FAGET-MARGINA-BALTA CALDĂ-PLETROASA-CRIVINA-POIENI
Acest traseu se poate străbate urmând bifurcaţia drumului naţional 68 A spre Tomeşti până la Balta Caldă, iar de acolo drumul nemodemizat spre Poieni.
BALTA CALDĂ
Denumirea provine de la apa carbogazoasă ce păstrează în tot timpul anului o temperatură constantă de 19° , apă ce se găseşte într-un bazin circular alimentat de un izvor hipotermal cu un debit puternic. în această frumoasă zonă, din iniţiativa patriarhului Miron Cristea, s-a ridicat mănăstirea “Izvorul Miron” . Lucrările au început în 1912, dar sau terminat abia în 1929 şi sfinţirea s-a făcut la 20 iulie 1931, având hramul Sfântul proroc Ilie. Este zidită din piatră şi cărămidă, având cupolă şi turn bine proporţionate şi este pictată atât în interior, cât şi în exterior. în apropiere se află şi Păstrăvăna “Balta Caldă” amenajată în 1985 pe o suprafaţă de 4100 mp. în cele 33 de bazine se află înjur de 6 tone de păstrăv.
PIETROASA
Aici se găseşte o peşteră unică în felul ei datorită unei dominante cromatice numită de speologi “albastru de Pietroasa”. Localitatea mai este renumită pentru portul popular românesc.
CRIVINA DE SUS
Are cea mai veche biserică de lemn din zonă, datată printr-o inscripţie de la 1676, fiind astăzi monument istoric. Tot aici se găseşte un martor de eroziune cunoscut sub denumirea de “Sfinxul” de la Crivina şi o moară de apă.
POIENI
Zonă montană a judeţului Timiş, are ca punct terminal şi pitoreasca localitate Poieni, de unde privirea te îndeamnă spre urcuşurile munţilor Poiana Ruscă. Aici se găseşte o renumită tabără şcolară şi o moară de apă.
FAGET-BATEŞTI-JUPÎNEŞTI
Pe acest itinerar se pot vedea bisericile de lemn (monumente istorice) din Băteşti (cea mai veche din zonă, sec.XVI) şi Jupîneşti (sec. XVIII). Tot la Jupîneşti se organizează în fiecare an sărbătoarea “Vatră de olari”, localitatea fiind singurul loc din judeţul Timiş unde se mai practică olăritul şi funcţionează Centrul de vacanţă şi studii „Augusta”.
FAGET-BICHIGI-POVERGINA-BUNEA MARE
Reţine atenţia biserica de lemn, monument istoric din Povergina. Construită în 1782 în stil baroc, biserica are o linie elegantă, fiind considerată ca una dintre cele mai caracteristice biserici de lemn din Banat.
FĂGET – MANAŞTIUR – TRAI AN VUIA – SURDUCUL MIC – FÎRDEA – NĂDRAG – CABANA CĂPRIORUL
MANAŞTIUR
Aşezată la numai câţiva kilometri la vest de Făget, localitatea Mănăştiur se încadrează intr-un teritoriu încercuit de dealuri, unde în fiecare sat toponimia şi tradiţia amintesc de existenţa unor fortificaţii. Acestea sunt anterioare menţionării lor documentare. Prima atestare a localităţii se face la 1427 când era sediu de district românesc, fiind apoi amintit ca oppidum si castellum. având în subordine 31 de sate. Săpăturile arheologice iniţiate în 1979 au descoperit fundaţiile unei construcţii de plan bazilical, ridicată din piatră şi cărămidă şi cimitirul aferent. Monumentul a fost înălţat anterior secolului al XV-lea şi refăcut în secolele XV -XVI.
TRAIAN-VUIA
A fost sediul unui district românesc în secolele XV-XVI, aflat în stăpânirea familiei Humazilor. A fost locul copilăriei marelui inventator român Traian Vuia. In faţa Căminului cultural se află Muzeul „Traian Vuia” şi este amplasat bustul lui Traian Vuia.
SURDUCUL-MIC
A fost satul natal al lui Traian Vuia. Spre ieşirea dm localitate . într-un cot ai şoselei, se află amplasată o placă de marmură cu medalion de bronz care indică locui în care. la 17 august 1872, s-a născut marele inventator
LACUL FARDEA
Construcţia barajului a început în 1972, iar acumularea în 1976, atingând în 1977 aproape 25 milioane mc. Etapa a doua a început în 1981, fiind proiectată pentru acumularea unui volum de apă de 51 milioane mc. Lacul de acumulare are ca scop principal asigurarea cu apă potabilă a zonei Timişoara, prin Canalul Bega, irigarea a 24 mu ha.în aval de baraj, apărarea împotriva inundaţiilor şi bineînţeles un scop turistic, fund cea mai atractivă zonă de agrement din judeţul Timiş Având o suprafaţă de 460 ha ,el este în acelaşi timp şi cel mai mare lac dm judeţ.
MĂNĂSTIREA FĂRDEA
Mănăstirea de călugăriţe cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost înfiinţată în anul 2001 cu binecuvântarea IPS Mitropolit Nicolae, mai întâi ca schit. Piatra de temelie s-a pus de către PS Episcop-vicar Lucian Lugojanu la 12 august 2001. Este aşezată în vecinătatea lacului de acumulare Surduc. Serviciile religioase se oficiază în biserica nou construită şi sfinţită la 12 august 2003. In anul 2004 au fost finalizate lucrările la chilii, aşezate sub formă de căsuţe de jur împrejurul bisericii, precum şi tumul clopotniţă. In atelierele de croitorie şi broderie se confecţionează veşminte clericale şi acoperăminte pentru biserici, prapori, epitafe etc. In fiecare vară, în mănăstire se organizează tabere de muncă şi rugăciune pentru eleve şi studente.
NĂDRAG
Comună cu un grad mare de urbanism. In 1884 a fost înfiinţată întreprinderea “Ciocanul”, ce produce tablă, cuie, piese mrnate din fontă şi articole de uz gospodăresc Din Nădrag se poate ajunge pe drum sau pe traseul marcat la cabana “Căpriorul”
CABANA “CĂPRIORUL”
Este amplasată la altitudinea de 884 m.,pe culmea care separă bazinul Timişului de cel al văii Bega, între vârful Dăii şi Dâmbul Fierului, asigurând accesul din partea de vest spre culmea înaltă a Padeşului. Este aşezată într-o mică poiană situată în mijlocul unei păduri de brad şi pin, în amestec cu foioase. Cabana dispune de 44 de locuri şi 20 de locuri la căsuţe, restaurant, terasă, bar şi spaţiu pentru instalarea corturilor sau a unei tabere pe Dâmbul Fierului. Este legată de comuna Nădrag printr-un drum carosabil de 18 km. şi o potecă bine marcată, iar de comunele Fârdea, Luncani, Tomeşti.Gladna Română şi Ruschiţa, prin trasee turistice în cea mai mare parte marcate.
Din oraşul Făget se poate ajunge pe drumul judeţean modernizat pe valea Mureşului. în localitatea Căpîlnaş-Săvîrşin. cu deschidere spre Deva la est şi Şoimoş-Radna-Arad spre vest, urmând şoseaua aflată pe malul drept al Mureşului. Tot din Făget se poate ajunge la Birchiş, cu deschidere spre Lipova-Arad.
Potenţialul turistic natural şi antropic oferă multiple posibilităţi de odihnă şi agrement iubitorilor de istorie şi natură.
Dm oraşul Făget se poate ajunge pe drumul judeţean modernizat pe valea Mureşului, în localitatea Căpâlnaş-Săvârşin, cu deschidere spre Deva la est şi Şoimoş-Radna- Arad spre vest, urmând şoseaua aflată pe malul drept al Mureşului. Tot din Făget se poate ajunge la Birchiş, cu deschidere spre Lipova-Arad. Potenţialul turistic natural şi antropic oferă multiple posibilităţi de odihnă şi agrement iubitorilor de istorie şi natură.

Prof. dr. Dumitru Tomoni

Publicat de pe

Cicloturism în Valea Padeșului și Zilele Padeșului la Nădrag

Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului (APDT) în județul Timiș, Clubul Bănățean de Turism (CBT) prin departamentul Timisiensis Bikers și Primăria Comunei Nădrag organizează în perioada 18-19 august 2018 a treia ediție e evenimentului Cicloturism în Valea Padeșului, o acțiune de promovare a cicloturismului în județul Timiș și de dezvoltare a turismului în zona localității Nădrag.
La trei ani de la lansare, TurismTimiș poate prezenta localitatea ca pe mai mult decât o foarte frumoasă zonă turistică deoarece Primăria Comunei Nădrag a făcut eforturi considerabile și a reușit să deschidă în zonă primul Parc de aventură complex din județul Timiș. Parcul se întide pe o suprafață de 3.000 mp și oferă doritorilor de distracție 6 trasee cu grade diferite de dificultate, patru fiind destinate adulților, iar două copiilor. Vizitatorii sunt supravegheați permanent de un personal desemnat. Parcul este deschis doar duminica în acest moment și se încearcă extinderea programului. Intrarea este gratuită.
Este important de menționat faptul că există deja o bună parte din infrastructura necesară dezvoltării turismului în zonă. Există locuri de parcare pentru turiști, parcările sunt amenajate și urmează să fie marcate, există locuri de cazare și de luat masa, iar reprezentanții Primăriei Nădrag încearcă să găsească o soluție pentru a avea disponibile toalete publice pentru turiști.

Cicloturism în Valea Padeșului
Evenimentul se află la a treia ediție, este organizat de Turism Timiș și Timisiensis Bikers, departament ai cărui reprezentanți se vor afla toată săptămâna la Nădrag pentru a pregăti traseul. Se curăță vegetația de pe marginea traseului de competiție, se marchează și delimitează zona traseului pentru siguranța competitorilor. Sâmbătă, 18 august, vor fi montate corturile și standurile de promovare și amplasate elementele de identificare ale Startului și Sosirii pentru competitori, după ora 8,30 fiind deschise listele de înscriere la fața locului. La ora 12,00 se va da Startul competiției.
Cursa, în lungime de 32 de kilometri, cu “Plecare “și “Sosire”din fața Primăriei Nădrag se desfășoră sub formă de circuit, într-o mică parte prin localitate, după care continuă pe traseul identificat și marcat de către Clubul Bănățean de Turism: de pe Valea Padeșului se intră pe Valea Cârlionțului, apoi pe drumul forestier de legătură către Valea Gosta, de unde se revine pe Valea Padeșului.” Traseul are diferențe de nivel cumulate de 800 m și străbate zone de un pitoresc deosebit. Pe toată această distanță vor fi amenjate două puncte de control și rehidratare. Din punct de vedere al dificultății, reprezentanții CBT din departamentul de cicloturism o caracterizează drept mediu spre ușor. Track-ul traseului și toate detaliile competiției au fost comunicate on-line.
La final, câștigătorii competiției primesc diplome și premii din partea organizatorilor, materiale de promovare a turismului în Timiș și o masă.
Pentru buna desfășurare a evenimentului și siguranța participanților, APDT Timiș a solicitat prezența unui echipaj al Ambulanței Timiș, format din medic și asistent medical, echipaj care se va afla la fața locului pe întregul parcurs al competiției.
Reamintim că, în anii precedenți Clubul Bănățean de Turism a refăcut și întreținut trasee de drumeție în zona Muntilor Poiana Ruscă. În anul 2015, CBT a marcat un prim traseu ce se adresează bicicliștilor în lungime de 23 km cu pornire din Nădrag. Tot în 2015 CBT a obținut acordul de principiu din partea CL Nădrag pentru organizarea unei competiții de ciclism montan; în anii precedenți, în Nădrag au apărut primele pensiuni agroturistice.

Zilele Padeșului Nădrag
Un al doilea eveniment organizat de Primăria Comunei Nădrag are loc duminică, 19 august 2018 sub numele Zilele Padeșului Nădrag, când vor avea loc concerte de muzică, iar localnicii și oaspeții lor vor putea să se bucure de sărbătoarea locului.

Obiective turistice, cazare și masă
În zonă mai pot fi vizitate Cascada Cornet și Peștera “Nelu Balaș”.
Se poate înopta la Pensiunea Minea sau La Dana, sunt în curs de amenajare ate două pensiuni, unele cu piscină, iar în localitatea Nădrag, aproape de centrul localității, turiștii pot servi masa sau pizza după rețete originale.