Publicat de pe

CETĂȚI ȘI FORTIFICAȚII DIN BANAT – JUDEȚUL TIMȘ

Banatul are o istorie a sa proprie, neînvățată în școală, absentă din manuale, dar cu nimic mai prejos decât istoria ”clasică”. Multiculturalitatea conferă o valoare specifică, unică, trecutului bănățean, pentru că aici au interferat și au lăsat urme numeroase seminții și nații: romanii, avarii, slavii, pecenegii, românii, maghiarii, germanii, sârbii, ca să amintim doar câteva exemple.
În materialul care urmează, cetățile, așezările și ”valurile romane” sunt prezentate în ordine alfabetică după centrele de comune, respectiv sate aparținătoare și nu sunt incluse absolut toate urmele de fortificații (așezări) sau valuri de pământ din Banat, deoarece numărul lor este foarte mare. Materialul de față folosește la obiective termenii: ”cetăți”, ”așezări” și ”valuri romane”. Fără a detalia conceptele descrise în literatura de specialitate, a fost asumat faptul că unele obiective au servit mai mult, sau exclusiv, în scop militar fiind numite în material ”cetăți”. Alte obiective, beneficiind de împrejmuiri, dar cu urme consistente de locuire permanentă, au fost denumite ”așezări”. În fine, probabil că discuția cea mai controversată, din punct de vedere al termenilor, o comportă așa-numitele ”valuri romane”, sau ”șanțuri romane”, cum apar ele pe hărțile austriece de secol XVIII În graiul locului, în Banat, valurile mai sunt numite ”iarcuri”, în lucrare fiind ”valuri romane” (neapărat cu ghilimele), așa cum sunt ele mediatizate în mare parte a studiilor.
Accesul la obiective este unul dintre țelurile principale ale acestui proiect, de aceea au fost detaliate cu atenție posibilitățile de acces ca orice aflat în posesia ghidului să ajungă la obiectivul dorit.
La întocmirea materialului au fost folosite mai multe surse documentare menționate pe www.turismtimis.ro.

1. ”VALUL ROMAN” DE LA ALIOȘ
Un val ușor de atins.

01_Alios val roman2
Istoric: Construit în prima jumătate a primului mileniu, conform diferitelor ipoteze existente.
Descriere: Valul este alcătuit din două segmente, cu lungimea de aproximativ 260 metri (spre sud), respectiv 180 metri (spre nord). Lățimea valului este de aproximativ 11 metri, iar înălțimea de aproximativ 1 – 1,15 metri. Coordonate GPS: 46,048702; 21,48064, orientare circa 30 º față de axa nord-sud. Valul prezintă dicontinuități. Pe circa trei sferturi din segmentul sudic se află un drum agricol.
Acces: Venind dinspre Timișoara, în centrul localității se virează la stânga printre cele două biserici. Se merge 800 de metri, se traversează o albie, apoi drumul se bifurcă și se alege ramura din dreapta. Se merge încă 600 de metri până la intersecția cu valul. Înainte de val cu circa 200 metri se găsește o linie electrificată pe stâlpi de beton. În dreptul acesteia se află încă o bifurcație, iar aici se alege drumul din stânga.
Observații turistice: Valul este vizitabil relativ ușor, cu autovehiculul, cu excepția perioadelor ploioase. Drum de pământ.
Alte obiective în apropiere: Panoramă superbă a munților Zarand, se observă cetatea Șiria pe culmea din stânga. O fortificație de pământ (”Cetatea turcească”, epoca bronzului-Evul Mediu), la circa 1 km de sat, drum de pâmânt spre stânga (capătul satului dinspre Timișoara), paralel cu drumul pietruit spre Halta CFR Gomila, azi închisă călătorilor. În apropiere, localitatea Zăbrani, locul de naștere al lui Adam Müller Gutenbrunn, cu biserica de secol XIX și cu un sit rural interesant, localitatea Neudorf, cu biserica de secol XVIII, unde este înmormântată arhiducesa Maria Anna Ferdinanda de Habsburg.

2. CETATEA CENADULUI
Primul oraș bănățean – Urbs Morisena.

SAMSUNG CAMERA PICTURES
Istoric: Anul înființării Episcopiei de Cenad este, oficial, 1030. Cândva după această dată s-a ridicat și cetatea. Cert este că, în cazul Cenadului, se poate vorbi documentar de un prim oraș medieval bănățean, corespunzător în timp luptelor dintre Ștefan cel Sfânt și ducele Athum, urmașul lui Glad. În izvoare mai este menționat atacul mongolilor asupra cetății în 1241. După pacea de la Karlowitz (1699), conform prevederilor, cetatea a fost demolată.
Descriere: Forma cetății (a orașului medieval) era dreptunghiulară. Ceea ce se distinge astăzi este o axă aflată de-a lungul bisericii catolice Sf. Gerhard; aceasta este și partea cea mai înaltă a fostei cetăți. Această axă, amplasată pe direcția nord-sud, începe din curtea grădiniței aflată peste drum de statuia Sf. Gerhard și se termină în spatele bisericii sârbești, având o lungime de 400 m.
Acces: Venind dinspre Timișoara spre Cenad, pe DN6, se intră în localitate. În dreptul bisericii romano-catolice Sf. Gerhard, drumul face un cot. Privind spre biserică, din punctul de cotitură, ne aflăm în situl reprezentând vechea cetate a Cenadului, care nu mai există.
Observații turistice: La primăria localității se pot afla detalii privind posibilitatea de vizitare a muzeului, unde se află elemente ale vechii biserici medievale Sfântul Gheorghe.
Alte obiective în apropiere: Biserica romano-catolică Sf. Gerhard (1870), biserica ortodoxă românească (1888), biserica ortodoxă sârbă (1773), vechiul drum spre Budapesta dintre Cenad și Mureș și ruinele podului rutier aferent peste Mureș, ruinele podului feroviar peste Mureș, malul Mureșului ca parte din Rezervația naturală Lunca Mureșului, digul Mureșului parțial asfaltat. Muzeul localității Cenad adăpostește cel mai important lapidarium din Timiș, după cel de la Muzeul Banatului. În apropiere, orașul Sânnicolaul Mare cu conacul Nako și localitatea Igriș (unde au fost descoperite fundațiile unei mănăstiri cisterciene).

3. CHARLOTTENBURG
Valul roman. Tronsonul de val cel mai lung.

03_Charlottenburg val roman
Istoric: Construit în prima jumătate a primului mileniu, conform diferitelor ipoteze existente.
Descriere: Valul este alcătuit din două segmente separate de drumul care le desparte pe liziera pădurii: unul cu lungimea de aproximativ 300 metri (spre sud-vest), prin mărăciniș, până la o vâlcea care îl întrerupe brusc, respectiv al doilea, cu lungimea de circa 7 km (spre nord-est), prin pădure, dintre care sunt accesibili neîntrerupt tot circa 300 de metri, până la o împrejmuire silvică (valul continuă și poate fi regăsit dacă se ocolește împrejmuirea).
Coordonate GPS: 45,992189; 21,51066, luate în liziera pădurii, unde se despart cele două segmente.
Acces: Venind dinspre Charlottenburg spre Remetea Mică (DJ691A), se depășește indicatorul de ieșire din localitate, apoi crucea de pe partea dreaptă în direcția de mers, iar la circa 400 de metri se urmează drumul de pământ pe partea dreaptă. Se urmează drumul pe circa 1,8 kilometri, timp în care se ocolește prin dreapta o împrejmuire, apoi se atinge pădurea și se urmează ramura din stânga a drumului, chiar pe lizieră, încă aproximativ 100 de metri, până în apropierea unui pavilion de vânătoare din lemn. Înainte cu circa 20 de metri de acest pavilion drumul intersectează valul.
Observații turistice: Valul este vizitabil cu autovehiculul, cu excepția perioadelor ploioase. Drum de pământ. Partea dinspre sud-est poate fi acoperită de mărăcini și rugi, funcție de anotimp, la fel intrarea în pădure (lăstăriș), pe distanță de câțiva metri.
Alte obiective în apropiere: Satul circular Charlottenburg, conacul de la Bogda, cetatea turcească de la Mașloc, Biserica catolică din Remetea Mică. Iarna se schiază pe pantele de la ieșirea din Remetea Mică.

4. CIACOVA
Donjon, Cula, local ”Cula turcească”. Cea mai bine păstrată construcție medievală din Timiș.

04_Ciacova donjonul
Istoric: Construit între sfârșitul secolului al XIII-lea și primii ani din secolul al XIV-lea, parte componentă a așa-numitului ”castrum Chaak”, apoi a cetății Ciacovei, cucerită de turci la 1551.
Descriere: Turn masiv, cu plan aproape pătrat (10,5 X 9,8 metri) și înălțimea de 24 metri, realizat din cărămidă. Alcătuit din patru nivele și o platformă în partea superioară, cu creneluri. Ziduri foarte groase la bază (aproape 3 metri), mai subțiri spre vârf, cu contraforturi pe trei dintre fețe, până la circa 8 metri de sol. La interior, scară care permite accesul până la platforma superioară. Stare tehnică foarte bună, la ora aceasta este cel mai bine păstrat monument medieval al județului Timiș. Coordonate GPS: 45,514949; 21,122445.
Acces: Din piața centrală a Ciacovei, la care se ajunge urmând neabătut drumul de acces în localitate dinspre Jebel (DJ693B), privind spre nord, cula se observă cu ușurință. Accesul se face pe latura dreaptă a pieței, pe strada Timișului, se trece prin Parcul Central, apoi, prin stânga, prin fața unui mic local, se ajunge la obiectiv.
Observații turistice: Este vizitabil în orice perioadă a anului, aflându-se în centrul localității Ciacova. Pentru vizită la interior, trebuie luată legătura cu primăria Ciacova.
Alte obiective în apropiere: Centrul istoric al Ciacovei, Palatul Administrativ (fosta garnizoană), Muzeul ”Dositei Obradovici”, Muzeul orășenesc, Biserica romano-catolică, Biserica ortodoxă sârbească, Biserica ortodoxă românească, Mănăstirea de la Cebza.

5. CORNEȘTI
Iarcuri. Cel mai mare câmp fortificat din Europa.

05_Cornesti sit_2
Istoric: Cercetările arheologice au început în perioada interbelică, iar după o întrerupere de circa 60 de ani au fost reluate. Pe baza analizelor, s-a stabilit că zona centrală a sitului are o vechime de circa 6000 ani.
Descriere: Situl este foarte întins, având o suprafață de 1800 ha (ceva mai puțin de 5 km x 4 km), respectiv se întinde paralel cu DN 69 între localitățile Cornești (fostă Jadani) și Orțișoara. Este considerat a fi cel mai mare câmp fortificat din Europa! Este compus din patru valuri de pământ (ca toponim sunt cunoscute sub numele de ”iarcuri”, ca și în alte părți din Banat unde se află valuri de pământ). Cel provenind din epoca bronzului, care îl înconjoară pe primul (central) are formă dreptunghiulară cu colțuri rotunjite. Situl s-a aflat întotdeauna sub teren agricol, cauză pentru care valulurile al III-lea și al IV-lea, numărate de la interior spre exterior, sunt aplatizate. În acest context, valul al IV-lea este mai aplatizat decât al III-lea, fapt pentru care se vede mai greu în teren. Valul al III-lea se distinge cu oarecare dificultate la 700 m de la șosea. În schimb, valul al II-lea și valul I sunt foarte vizibile și au dimensiuni atât de mari, încât vizitatorul neavizat le poate considera forme de relief și nu intervenție de natură antropică. Ca punct de interes maxim din tot acest complex uriaș este poarta valului al II-lea. La ea se ajunge mergând pe drumul de pămât menționat mai sus, în direcția E-N-E pe o distanță de 2600 metri. Înainte de atingerea acestui punct, valul se vede foarte clar, având o înălțime de 5 metri. Din acest punct (coordonate GPS: 45,934803; 21,229586), în aceeași orientare E-N-E, se urmează tronsonul de val din partea dreaptă, în direcția sud-est, pe 100 metri. Se ajunge într-un intrând al valului, care este chiar poarta. Dincolo de ea, pe val, se vede cum acesta traversează o vale și se pierde sub mărăcini. De la drumul agricol inițial, continuând deplasarea în direcția E-N-E, după parcurgerea a 200 metri, se ajunge în vârful valului I (coordonate GPS: 45,935221; 21,231560).
Acces: De la intersecția DN 69 (E671) Timișoara – Arad cu DC 56, care duce la Cornești, se merge spre Arad cu deosebită atenție încă 1 km, pentru a identifica al doilea drum agricol de pământ care se desprinde din șosea spre dreapta, înainte de crucea ridicată pe marginea din stânga a DN 69.
Observații turistice: Primele două valuri din teren (de la interior) sunt vizibile în tot cursul anului de pe drumul agricol. Panorame perfecte asupra valurilor și asupra porții sunt posibile numai în perioadele fără culturi agricole.
Alte obiective în apropiere: ,,Cetățuia” de la Sânandrei, ștrandul de la Băile Călacea, Castelul Mercy de la Carani (cu restricții de vizitare), localitea Cornești, așezată într-o zonă a câmpiei puternic fragmentată de văi adânci, pretabilă la plimbări cu bicicleta de munte, cimitirul Cornești, unde este amplasat mormântul primului mitropolit al Banatului, Vasile Lăzărescu.

6. CETATEA FĂGETULUI
Cetatea din mlaștină.

06_Faget cetate
Istoric: Cetate consemnată în documente la finele secolului al XVI-lea, demolată după pacea de la Karlowitz (1699).
Descriere: Conturul unei cetăți rectangulare cu ziduri de piatră, cu turnuri circulare la colțuri. Înălțimea zidurilor – sub 1 metru, lățimea zidurilor între 1-1,3 metri. Dimensiuni, aproximativ 35 X 40 metri, orientare N-N-E – S-S-E. Coordonate GPS: 45,867107; 21,175534.
Acces: Din centrul orașului Făget, se merge pe str. Avram Iancu, la capătul acesteia se alege strada din dreapta, Coriolan Brediceanu, apoi se face a doua stradă pe stânga și se trece podul peste Bega, iar la prima intersecție se alege strada din dreapta, Ștefan cel Mare. Peste 800 de metri, în timp ce strada cotește ușor spre dreapta, pe partea stângă apare un drum îngust de pământ și indicatorul ”Cetatea Făgetului”. Pe acest drum se mai merge circa 350 de metri; dacă se numără stâlpii de curent de la plecarea pe această cale, între stâlpii 8 și 9 se face văzută cu greu o breșă în vegetație pe partea stângă. Se trece de șanțul de pe partea stângă a străzii (stradă devenită aici un fel de drum forestier), și se distinge drumeagul către cetate, aflată la câteva zeci de metri.
Observații turistice: Cetatea este vizitabilă în orice perioadă a anului.
Alte obiective în apropiere: Drumul de pământ (de la care se face stânga pentru drumeagul spre cetate) urcă pe deal până la un releu, de unde există o panoramă asupra orașului Făget, dar și asupra Munților Poiana Ruscă. Alte obiective în apropiere: bisericile de lemn din Țara Făgetului (Bătești, Jupânești, Românești, Crivina de Sus etc.)

7. FIBIȘ
Valul roman”, local ”Iarcul”. Tronsonul de val cel mai scurt.

07_Fibis val roman2
Istoric: Construit în prima jumătate a primului mileniu, conform diferitelor ipoteze existente.
Descriere: Valul, acoperit cu vegetație joasă la ora documentării, se distinge foarte clar, pe o lungime de circa 120 de metri. Are o lățime de circa 14 metri și o înălțime de până la 2 metri. Coordonate GPS: 45,971384; 21,404466.
Acces: Venind dinspre Timișoara, în centrul localității, în dreptul bisericii ortodoxe (aflate pe partea dreaptă) se virează la stânga. Se merge circa 800 de metri, se trece prin curtea fostului CAP, în parte dezafectat, și se virează stânga, urmând drumul. După încă 1 km se ajunge la val, care ”răsare” din câmp în momentul în care drumul se bifurcă de o parte și de alta a sa.
Observații turistice: Valul este vizitabil relativ ușor, cu autovehiculul, cu excepția perioadelor ploioase. Drum de pământ.
Alte obiective în apropiere: Cetatea de pământ de la Mașloc, satul circular Charlottenburg, mlaștinile de la Murani.

8. HERNEACOVA
Cetatea de pământ. Dealul cetate.

08_Herneacova cetatea de pamant
Istoric: Datarea fortificației coboară în Epoca Fierului (mileniul I î.Ch.).
Descriere: Fortificația s-a aflat pe partea superioară a promontoriului, loc marcat acum cu o cruce. O platformă aflată la jumătatea pantei înconjoară circular dealul. Pe latura sudică se văd urmele a două șanțuri de apărare. Coordonate GPS: 45,884035; 21,499101.
Acces: De pe șoseaua E70 (Timișoara – Lugoj), prin Recaș, în stânga, se intră pe drumul județean DJ609E, care în dreptul Cramelor Recaș devine drumul comunal DC66. Înainte de intrarea în localitatea Herneacova, din drum se desprinde (înainte) DC68, iar ceva mai încolo DC69 (tot înainte), care intră în domeniul Herneacova. Din dreptul parcării centrului de echitație al domeniului Herneacova se merge tot înainte aproape 200 de metri și se ocolește domeniul spre stânga, pe un drum lateral. Pe acest drum se merge aproximativ spre est circa 1 km, până la o bifurcație, unde se virează stânga (drumul pe care s-a venit cotește dreapta, spre Sălciua Nouă), iar dealul pe care se află urmele fortificației se găsește drept în față (spre sud). După 250 metri, se trece peste tuburile de beton din albia Băcinului, iar apoi se ”atacă” dealul fie frontal, foarte abrupt, fie pe o cale laterală, mergând pe curba de nivel.
Observații turistice: Cetatea este vizitabilă în orice perioadă a anului cu încălțăminte și echipament ușor pentru urcuș. Drum de pământ.
Alte obiective în apropiere: Domeniul Herneacova, Cramele Recaș, satul Sălciua Nouă, fostul sat Nadăș.

9 CETATEA JDIOARA
Cetatea de piatră.

09_Jdioara
Istoric: Cetate regală, consemnată în documente în anul 1320. Distrusă, conform prevederilor, după pacea de la Karlowitz (1699).
Descriere: Ruine bine păstrate ale unei cetăți aproximativ rectangulare, cu dimensiuni de circa 25 X 45 metri, cu ziduri rotunjite pe latura dinspre est. Se vede urma unui turn pe latura dinspre vest, și a încă unuia pe latura sudică. La interiorul cetății, multă piatră sfărâmată. Ziduri puternice, din piatră, cu grosime de 1,7 – 1,8 metri și înălțimea de până la circa 7 metri. Orientarea pe lungime, E-N-E – V-S-V. Coordonate GPS: 45,628429; 22,1184.
Acces: Pe drumul național Lugoj-Caransebeș, la ieșirea din Lugoj, de la intersecția cu centura (sensul giratoriu) se merge 12,3 km până la drumul lateral spre stânga (indicator Nădrag). După ieșirea din prima localitate, Criciova, se face dreapta, spre Jdioara. Se urmează drumul prin localitate până la capătul acesteia dinspre est, când se ajunge la un părculeț, iar pe partea stângă există indicatorul cu cetatea. Drumul până la cetate este bine marcat, cu indicatoare conținând informații și imagini, din loc în loc. Există și porțiuni mai abrupte, dar urcușul se poate face relativ ușor în circa 30 – 40 de minute, în funcție de condiția fizică. Există și un drum mai lung, dar mai ușor de parcurs, care pleacă de la capătul răsăritean al străzii paralele cu strada principală (la nord).
Observații turistice: Cetatea este vizitabilă în orice perioadă a anului, pe vreme favorabilă, are potecă marcată (mai abruptă) și o variantă de drum mai lin (dar nemarcat).
Alte obiective în apropiere: Confluența Nădrag-Timiș, Valea Nădragului, cariera de granit, arhitectura satului Jdioara.

10. MAȘLOC
Cetatea de pământ, local ”Șanțul turcilor”. Cea mai frumoasă cetate de pământ.

10_Masloc cetate de pamant
Istoric: Există foarte puține informații istoriografice referitoare la obiectiv. Datat în secolul al XIV-lea, conform ”ArheoGIS”.
Descriere: Cetatea, de formă eliptică, are două rânduri de valuri, cu șanț mare între ele. Lățimea unui val este de aproximativ 14 metri, iar distanța dintre coamele valurilor concentrice de circa 20-21 metri. Distanța între coamele valului exterior pe axa mare a elipsei – circa 71-72 de metri, iar aceeași distanță între coame pe axa mică – circa 55 de metri. La interiorul incintei se mai află un mic val circular, probabil urmă a unui turn, cu diametrul de 7 metri. Diferența de nivel între coama valului și șanț – circa 2,8-3,0 metri. Axa mare a cetății este orientată pe direcția est-vest. Obiectivul este acoperit de iarbă foarte scurtă, beneficiază de vizibilitate excelentă și acces ușor în orice punct. Coordonate GPS: 45,992655; 21,461901.
Acces: De la indicatorul de ieșire din Mașloc spre Remetea Mică (DJ691A) se merge 1,1 km până în dreptul indicatorului ”Comeat 13 km”. De aici, se merge pe un drum de pământ în stânga (atenție, dacă deplasarea se face cu mașina dinspre Mașloc, aici este linie continuă!). Imediat, drumul se bifurcă, se alege varianta din stânga, iar după 500 de metri se ajunge la cetate, aflată lângă o stână.
Observații turistice: Cetatea este vizitabilă relativ ușor, cu autovehiculul, cu excepția perioadelor ploioase. Accesul se face de la șosea. Drum de pământ.
Alte obiective în apropiere: Panoramă asupra Munților Zarand, respectiv a dealurilor Lipovei.

11. OPATIȚA
Cetatea de pământ, local ”Călășturi” (de la ”kolostor” – mănăstire în limba maghiară, ”klaștor” în slavonă și ”Kloster” în germană). Cetatea fără de noroc.

11_Opatita cetate de pamant
Istoric: Există puține informații istoriografice referitoare la obiectiv. În incinta fortificației e existat o biserică, menționată în prima jumătate a secolului al XIV-lea.
Descriere: Fortificație de pământ cu două valuri concentrice. Formă aproximativ rectangulară cu colțurile rotunjite, sau ”potcoavă”, ținând cont că valul exterior sudic nu există, incinta fiind mărginită de valea abruptă spre pârâul Birdeanca. Lățimea valului exterior – circa 20 metri, distanța între coamele valurilor concentrice, circa 25 metri. Adâncimea șanțului dintre valuri, circa 3 metri. Dimensiunea, pe latura lungă a fortificației (aproximativ V-S-V – E-N-E, paralelă cu șoseaua) – circa 100 metri. Se văd cu claritate urmele săpăturilor arheologice la care a fost supusă incinta fortificației în anii trecuți. La ora documentării, obiectivul era acoperit în parte de vegetație greu penetrabilă. Coordonate GPS: 45,417387; 21,277766.
Acces: Din Deta, la 500 de metri de indicatorul de intrare în localitate venind dinspre Timișoara (DN59B), se urmează spre stânga drumul comunal DC172, asfaltat. Se traversează prima localitate, Opatița, urmându-se drumul, iar la ieșire, după ultima curbă largă a drumului spre dreapta, tot pe partea dreaptă, la câțiva metri de șosea, se află cetatea.
Observații turistice: Cetatea este vizitabilă ușor, cu autovehiculul, accesul se face imediat de la șosea. Vizitatorul trebuie să fie pregătit pentru a se proteja de rugi și scaieți.
Alte obiective în apropiere: Panoramă asupra Munților Vârșețului, biserica istorică din Opatița (1725), arhitectura satului nesistematizat, ”valul roman” din apropiere (vezi obiectivul turistic următor), orașul Deta, mănăstirea Sfântul Gheorghe din satul Mănăstire – comuna Birda.

12. OPATIȚA
Valul roman”. Tronsonul de val triplu.

12_Opatita valul roman
Istoric: Construit în prima jumătate a primului mileniu, conform diferitelor ipoteze existente.
Descriere: ”Valul roman” este alcătuit din trei valuri de pământ care se disting cu claritate, distanța între coamele lor fiind de circa 19 metri (între valul dinspre Opatița și cel median), respectiv 14 metri (între valul median și cel estic). Lățimea întregului ansamblu depășește 45 de metri! De la balta care întrerupe obiectivul în punctul de contact cu drumeagul (vezi mai sus), valurile se pot vizita pe o distanță de circa 250 metri spre sud, respectiv aproximativ aceeași distanță spre nord, până la un drum local de pământ. Peste acest drum, unul dintre valuri (cel vestic) continuă spre nord, foarte pronunțat, încă aproximativ 200 de metri, oprindu-se într-o împrejmuire privată. Orientare: aproximativ sud-nord, foarte ușoară înclinare spre est. Coordonate GPS: la balta care întrerupe valul: 45,411468; 21,28222; în punctul cel mai nordic, unde valul intersectează plasa împrejmuirii private: 45,415577; 21,283156; punctul cel mai sudic vizitabil în această zonă: 45,408795; 21,281243.
Acces: La fel ca în descrierea pentru cetatea de pământ, se urmează drumul până se ajunge în fața bisericii ortodoxe din sat. De aici, se merge spre dreapta, apoi se face stânga pe a doua stradă, numărând de la biserică. După circa 250 de metri, se traversează pârâul Birdeanca, iar la prima intersecție de drumuri de pământ se alege cel din mijloc. Se merge circa 600 de metri, se depășește o linie electrificată, apoi se virează pe un drumeag la stânga. După încă 150 de metri se intersectează valul în locul în care acesta are o întrerupere, cauzată de o baltă săpată în liziera vegetației.
Observații turistice: Valul este vizitabil relativ ușor, cu autovehiculul, cu excepția perioadelor ploioase. Drum de pământ.
Alte obiective în apropiere: Panoramă asupra Munților Vârșețului, biserica istorică din Opatița (1725), arhitectura satului nesistematizat, cetatea de pământ din apropiere (vezi obiectivul turistic precedent), orașul Deta, mănăstirea Sfântul Gheorghe de la Birda.

13. VALUL ROMAN I
Cel mai clar tronson de ”val roman”.

13_Pischia valul roman
Istoric: Construit în prima jumătate a primului mileniu, conform diferitelor ipoteze existente.
Descriere: ”Valul roman” poate fi vizitat pe aproape toată lungimea sa (mai mult de 1 km), exceptând câteva zeci de metri în care este inaccesibil din cauza vegetației foarte dese. Ansamblul este alcătuit din trei valuri, dintre care cel median iese cel mai mult în evidență, dar sunt locuri în care se conturează destul de clar și valurile secundare. Lățimea valului median este cea mai mare observată în documentare, în comparație cu celelalte ”valuri romane”: 20-21 metri! Orientare: sud-vest – nord-est. Coordonate GPS: în punctul de intrare de la drumul descris în ”Acces”: 45,898429; 21,314365.
Acces: Venind dinspre Timișoara, pe DJ691, se intră în localitatea Pișchia, iar după biserica romano-catolică (aflată pe stânga), se virează stânga. Se merge 600 de metri, până la capătul satului unde, la o bifurcație, se alege varianta din mijloc, ușor spre stânga. După 500 de metri, se virează stânga, după depășirea unei cruci și a unui punct de triangulație (care sunt lăsate, de asemeni, pe partea stângă). După 900 de metri se atinge liziera pădurii (numită pădurea ”Cocor”) și se virează dreapta, paralel cu aceasta, apoi, peste încă 100 de metri, stânga, urmând drumul, tot paralel cu liziera. Peste circa 400 de metri, drumul, tot urmând liziera, virează spre dreapta. În acel punct de cotitură se intră în pădure și, după câțiva metri parcurși cu dificultate, din cauza lăstărișului foarte des, se întâlnește valul, profilat cu claritate.
Observații turistice: Valul este vizitabil destul de dificil cu autovehiculul, pe un drum de pământ cu porțiuni foarte denivelate, cu excepția perioadelor ploioase, când este accesibil numai pe jos sau cu autovehicul de teren. Vizitatorul trebuie să fie pregătit pentru a se proteja de rugi și lăstăriș. În apropiere, în pădurea dintre Pișchia și Fibiș, exisă și așa-numitul ”val roman II”, cu o lungime de 3 km. Este inclus în rezervația de mistreți și e vizitabil numai cu acordul Direcției Silvice Timișoara.
Alte obiective în apropiere: ”Vulcanii noroioși” din zonă (ieșirea din Pișchia spre Fibiș), mlaștinile de la Murani, ”valul roman” de la Fibiș, siturile de la Seceani și Cornești.

14. REMETEA MARE
Cea mai apropiată cetate de pământ.

14_Remetea Mare
Istoric: Existența urmelor arheologice înclină spre localizarea în acest areal a fostei cetăți Seheswar (vezi harta iosefină 1769-1772), posibil și a fostei mănăstiri Sfântul Gheorghe (sursa ”ArheoGIS…”), dar cercetările trebuie continuate.
Descriere: Se distinge un val (component al unui ansamblu dispărut), rotunjit, cu partea concavă spre vest, respectiv cu șanț la exterior (spre est). Lungimea aproximativă a valului – 50 metri, lățimea – 5 metri, înălțimea – 2 metri. Accesul pe val e limitat de vegetație. Orientare aproximativă: sud-nord. Coordonate GPS în punctul de intersecție cu drumul: 45,774725; 21,365218.
Acces: Se trece podul peste Bega, plecând din mijlocul localității Remetea Mare, apoi se virează dreapta, pe drum de pământ, pe dig. Se merge 1 km (în direcția aval a râului) până în punctul în care râul formează o buclă adâncă spre sud și digul se oprește într-o ridicătură. Până aici, se depășește o stână și, la circa 150 metri de aceasta, înainte de ajunge la capătul sudic al buclei, se observă că un alt drum trece între dig (aflat în dreapta) și un val mai mic, aflat în stânga drumului (deci spre sud). Acest val este parte a obiectivului.
Observații turistice: Obiectivul este vizitabil relativ ușor, cu autovehiculul, cu excepția perioadelor ploioase. Drum de pământ.
Alte obiective în apropiere: Conacul din Remetea, ”Gomila lui Gabor”, ”Gomila lui Pituț”, parcul dendrologic de la Bazoș, telul de la Bucovăț, numit și ,,dealul cu cremene”.

15. SACOȘUL TURCESC (bifurcația DJ592 cu 592A)
”Valul roman”. Valul folosit și în ziua de azi.

15_Sacosul Turcesc val roman
Istoric: Construit în prima jumătate a primului mileniu, conform diferitelor ipoteze existente.
Descriere: De la bifurcație înapoi spre Timiș, lungimea valului este de circa 700 de metri, iar spre Sacoșu Turcesc, circa 1,8 km, deci lungimea totală, în această zonă, este de aproximativ 2,5 km. Lățimea valului – aproximativ 20 de metri, înălțimea – aproximativ 1,5 metri. Pe coama valului, pe axă, se află un vechi canal de beton, abandonat (lat de circa 0,6 metri). Se observă că șanțul valului se află pe latura dinspre șosea (spre est). În afara breșei de care s-a amintit, accesul pe val este extrem de dificil din cauza vegetației foarte dese. Orientare: aproximativ S-S-E – N-N-V. Coordonate GPS: cu 20 de metri înainte de indicatorul ”Tormac 21; Sacoșu Turcesc 3”, în punctul din care pleacă drumul de pământ spre val: 45,67983; 21,412086; în locul unde se află breșa din val descrisă la sfârșitul paragrafului ”Acces”: 45,679071; 21,40967.
Acces: Mergând pe drumul Timișoara – Buziaș (DJ592), la circa 2 km după trecerea podului peste Timiș, șoseaua se bifurcă, adăugându-se drumul DJ592A spre Sacoșu Turcesc. În dreapta, paralel cu acest drum, se vede valul, acoperit cu vegetație, rugi, lăstăriș. Se străbat pe jos cei circa 250 de metri (pe un drum de pământ aflat cu 20 de metri înainte de indicatorul pe care scrie ”Tormac 21; Sacoșu Turcesc 3”; la data prospectării, drumul era acoperit cu vegetație) și, în dreptul împrejmuirii pescăriei (care e mărginită la est chiar de val) se traversează valul spre latura lui vestică pe un pod de beton acoperit de vegetație. Podul este singurul punct care conduce, printr-o breșă în vegetație, în val; altfel, vegetația face traversarea lui foarte dificilă, în absența unor unelte corespunzătoare. După traversarea podului și a breșei se face stânga, mergând spre sud pe liziera valului acoperit cu o vegetație impenetrabilă, iar după circa 220 de metri se descoperă o zonă unde arbuștii sunt mai rari și unde accesul pe val este posibil.
Observații turistice: Valul este vizitabil ușor în orice perioadă a anului, cu autovehiculul, apoi accesul se face pe jos, pe drum de pământ. Vizitatorul trebuie să fie pregătit pentru a se proteja de rugi și lăstăriș.
Alte obiective în apropiere: Pescăriile din zonă, situl de la Unip, zona de recreere de la Albina.

16. SATCHINEZ
Cetatea de pământ. Un ”tablou” al Evului Mediu bănățean.

SAMSUNG CAMERA PICTURES
Istoric: Există puține informații istoriografice referitoare la obiectiv. Datat în epoca medievală, între secolele XIII-XVI. Legătura dintre reședința lui Pavel Chinezu și numele satului există în tradiția locului, dar nu este demonstrată documentar.
Descriere: Fortificație de pământ. O porțiune dintr-un (al doilea) val exterior se păstrează pe o lungime de circa 30 de metri, lângă construcția din beton de pe marginea șoselei, la o rază de aproximativ 70 de metri față de centru. Ca element suplimentar de fortificație, acest val exterior avea o ”mustață” în partea de nord cu o lungime de 30 m, orientat spre marea ”groapă de împrumut” din vecinătate. Fortificația a fost ridicată pe un deal alungit, orientat sud-vest – nord-est, paralel cu drumul ce duce din Satchinez la Biled sau Șandra. Valul propriu-zis, aproape circular, este foarte pronunțat și distinct față de șanțul care îl separă de incintă. Diametrul maxim al acestui val, de la coamă la coamă – aproximativ 75 de metri, diametrul incintei – aproximativ 25 de metri; diferența de nivel dintre șanț și incintă – circa 3 metri. Vegetație joasă, vizibilitatea obiectivului este foarte bună. Coordonate GPS: 45,936319; 21,023962.
Acces: În Satchinez se poate ajunge pe traseul Timișoara – Sânandrei – Carani – Călacea, (DN69, apoi DJ692), apoi se face dreapta pe DJ693. De la indicatorul de ieșire din Satchinez spre Biled (tot DJ693), după 1,1 km, pe partea dreaptă a drumului, imediat lângă șosea, se află cetatea (sau la 2,7 km din centrul localității).
Observații turistice: Cetatea este vizitabilă ușor, cu autovehiculul, accesul se face imediat de la șosea.
Alte obiective în apropiere: rezervația ornitologică de la Satchinez, mlaștinile din apropiere, conacele de la Biled, Hodoni și Bărăteaz, biserica ”cu pălărie” de la Șandra.

17. SÂNANDREI
Cetatea de pământ, local ”Cetățuia”. Cetatea din ”junglă”.

17_Sanandrei cetate de pamant acoperita de vegetatie2
Istoric: Conform RAN (Repertoriul Arheologic Național), cetatea este medievală.
Descriere: Cetate de pământ de formă pătrată, cu laturile de 60 m. Colțurile cetății sunt așezate aproximativ după punctele cardinale. Există șanț exterior și două valuri cu colțurile rotunjite. Coordonate GPS: 45,856161; 21,218214.
Acces: De pe drumul național Timișoara-Arad E671 (DN69), cu 250 m după borna kilometrică ,,Arad 40 km”, într-o curbă ușoară, pe partea dreaptă a șoselei se intră pe un drum de pământ și piatră spartă, care devine mai apoi drum de pământ cu gropi. Se traversează, pe rând, două văi mici (prima apare și pe Google Map, ”Valea Lacului”). După 1,4 km de la drumul național, se ajunge la o bifurcație. Pe partea dreaptă în sensul de mers, la o distanță de cel mult 100 metri, se vede un grup compact de vegetație (arbuști, lăstăriș, rugi) ce ocupă o suprafață pătrată cu latura de 60 metri. Sub această vegetație de nepătruns se află cetatea de pământ. Mergând pe ramura din dreapta a bifurcației amintite mai sus, se ajunge la ,,colțul” cetății, iar după încă 30 metri, tot înainte, se ajunge în punctul unde această ramificație este ușor mai înaltă. Aici se află latura de est a cetății, în dreptul porții.
Observații turistice:.Se poate vizita numai cu echipament specializat pentru înlăturarea mărăcinilor și a rugilor care au invadat obiectivul; în caz contrar, accesul este imposibil chiar și pentru apropierea de cetate (conturul vegetației impenetrabile depășește conturul cetății propriu-zise). La colțul de sud-est, în arătură, se găsesc cioburi de ceramică. De la obiectiv se poate surprinde o panoramă asupra satului Covaci, a autostrăzii și a Timișoarei.
Alte obiective în apropiere: Pe drumul de pământ descris, de la bifurcația din vecinătatea obiectivului, dacă se merge tot înainte, după 1,3 km se ajunge la apa Măgherușului (de unde, probabil, se aducea apă în șanțul cetății) și după încă 1,7 km la Cerneteaz (localitate unde există toponimul de ”iarc”, dar valul nu se mai regăsește pe teren.

18. SECEANI
Cetatea de pământ, local ”La cetate”. Cetatea ascunsă.

SAMSUNG CAMERA PICTURES
Istoric: Conform RAN (Repertoriul Arheologic Național), cetatea nu este datată. După ”ArheoGIS…”, posibil să fie medievală.
Descriere: Cetatea are trei valuri eliptice din pământ. Starea de conservare este bună, dar vegetația care o acoperă este destul de viguroasă. Pe circa 10% din suprafață, cetatea a fost afectată de construcția clădirii menționate. Este amplasată în centrul localității, înconjurată de grădini, pe panta de nord-vest a platoului pe care se află strada principală. În această direcție, de la cetate se vede autostrada. Poarta cetății, invadată de lăstăriș, se găsește în locul în care incinta exterioară prezintă o întrerupere pe partea dinspre biserica ortodoxă, aflată peste o vale seacă, la câteva sute de metri, spre nord-est. Spre biserică și spre autostradă, cetatea este foarte înaltă față de celelalte fortificații de același tip cercetate, având o diferență de nivel între incintă și baza valului exterior de circa 15 metri. În partea dinspre grădinile caselor de pe strada principală, valul exterior abia dacă ajunge la 1 metru înălțime. Înălțimea maximă dintre fundul șanțului și vârful valului – 5 metri. Distanța între crestele valurilor – aproximativ 15 metri. Lungimea fortificației pe direcția porții este de circa 150 metri, iar lățimea de circa 80 m. Axa lungă este pe curba de nivel. Coordonate GPS: 45,976878; 21,315481.
Acces: Se intră în localitate pe DJ693, venind de la Orțișoara (aflată pe E671 sau DN69). După intrarea în localitate se virează pe a doua stradă la stânga. După 100 metri, pe partea dreaptă a străzii se vede o clădire abandonată construită din cărămidă și beton, care a ocupat o parte din cetate. Se ocolește prin stânga clădirea în cauză și se ajunge la cetate după 50 de metri de la stradă.
Observații turistice: Cetatea este vizitabilă în orice perioadă a anului.
Alte obiective în apropiere: Situl rural al centrului localității Orțișoara și cimitirul catolic. Panoramă asupra localității Vinga, inclusiv asupra bisericii catolice, de pe șoseaua dintre Orțișoara și Seceani. În apropiere, Murani (conacul, vulcanii noroioși), Pișchia (valul din pădurea ”Cocor” sau cel din pădurea dintre Fibiș și Pișchia).

19. ȘEMLACU MARE
Șumigu, Dealul Șumigului. Cetatea fără cetate.

19_Semlacu Mare (Dealul Sumigului)
Istoric: Cetatea medievală Somlya sau Sumlow, cum mai apare în surse, a fost construită anterior anului 1319, când apare în izvoare. Ultimele ruine au fost observate înainte de 1915 de către marele istoric și arheolog Felix Milleker.
Descriere: Cetatea medievală este dispărută cu totul. Coordonate GPS: 45,38466; 21,413122.
Acces: Pe drumul dintre Gătaia și Șemlacu Mare (spre sud, DJ588), după trecerea peste calea ferată, se merge 4,3 km. De la distanță se observă cu ușurință dealul, iar la un moment dat, pe partea dreaptă, se distinge drumul de pământ care urcă drept până în vârf. Se poate urca cu mașina, pe vreme favorabilă, sau pe jos (câteva sute de metri).
Observații turistice: Dealul este vizitabil în orice perioadă a anului, accesul aflându-se la șosea. Drum de pământ relativ bun.
Alte obiective în apropiere: Panoramă excepțională asupra Munților Vârșețului, Munților Banatului (Domanului și Dognecei), Munților Semenic și Munților Aninei, numeroase construcții militare din beton (dealul este împânzit cu ele), ridicate după Al Doilea Război Mondial, ca structură de apărare împotriva unei preconizate agresiuni iugoslave, în perioada ”războiului rece” dintre Stalin și Tito. Alte obiective: mănăstirea Sfântul Gheorghe din satul Mănăstire – comuna Birda, mănăstirea Săraca, conacul Gorove din Gătaia.

20. TIMIȘOARA
Cetatea bastionară, Bastionul Theresia.

20_Timisoara Bastionul Theresia
Istoric: Cetatea bastionară a orașului (aparținând tipului Vauban) a început să fie construită în 1732 (deși piatra de temelie a fost pusă în 1723). Construcția, cu trei centuri și nouă bastioane, a fost încheiată în 1764. La finele secolului al XIX-lea a început defortificarea orașului și cea mai mare parte din cetate a fost demolată.
Descriere: Unicul bastion rămas aproape complet din cetatea bastionară a orașului. Stare foarte bună, găzduiește actualul sediu al Muzeului Banatului, localuri, sedii de firme. În curte au loc evenimente culturale. Coordonate GPS (în curtea bastionului): 45,756953; 21,233102. În oraș se mai găsesc alte trei fragmente, mult mai mici, din cetatea bastionară. În Piața 700, lângă linia de tramvai, actual sediu de local, se află un fragment din bastionul Eugeniu; coordonate GPS: 45,756450; 21,223741. Pe strada Alexandru Ioan Cuza (pornind din Piața Mărăști), pe dreapta, se află un fragment de cetate; coordonate GPS: 45,760338; 21,227696. În Parcul Botanic (intrarea pe latura nordică a străzii Gheorghe Dima, aflată între Piața 700 și Piața Mărăști), la câțiva metri de intrare, pe stânga, se mai găsește un fragment de zid; coordonate GPS: 45,758480; 21,225403.
Acces: În centrul orașului, de pe strada Proclamația de la Timișoara, obiectivul poate fi atins fie pe strada Marthin Luther (care duce spre intrarea în actualul sediu al Muzeului Banatului), fie prin strada Hector (care duce spre curtea interioară a bastionului)
Observații turistice: Obiectivul, aflat în centrul orașului, poate fi vizitat oricând. De asemeni, celelalte fragmente descrise se află în zona centrală și pot fi cu ușurință văzute.
Alte obiective în apropiere: Orașul Timișoara, centrul istoric, Catedrala Mitropolitană, Piața Operei, Castelul Huniade, Piața Unirii, Domul Romano-Catolic, Piața Libertății, Piața Sfântul Gheorghe etc.

21. TIMIȘOARA
Cetatea medievală, Castelul Huniade.

21_Timisoara Castelul Huniade
Istoric: Este, la origine, cea mai veche clădire din Timișoara, construită la începutul secolului al XIV-lea de Carol Robert de Anjou. A fost renovat după cutremurul din 1443 de Ioan de Hunedoara. Castelul medieval a fost distrus la asediul Timișoarei din timpul Revoluției din 1849 și refăcut după câțiva ani în forma actuală. Astăzi adăpostește Muzeul Banatului. În curtea castelului, săpăturile arheologice au relevat fragmente din construcția originară, medievală.
Descriere: Castelul se află în stare bună, vizual, cel puțin. Este sediul istoric al Muzeului Banatului și se află în prezent într-un amplu proces de renovare. Coordonate GPS la intrare: 45,753371; 21,227075.
Acces: În centrul orașului, din Piața Operei, privind spre Operă se face dreapta și se intră în Piața Iancu Huniade. În dreapta, la câteva zeci de metri, se vede Castelul Huniade, flancat frontal de o mică zonă verde..
Observații turistice: Obiectivul, aflat în centrul orașului, poate fi văzut din afară, dar în prezent (2018) nu poate fi vizitat, aflându-se în renovare.
Alte obiective în apropiere: Orașul Timișoara, centrul istoric, fragmentele de cetate bastionară, Catedrala Mitropolitană, Piața Unirii, Domul Romano-Catolic, Piața Libertății, Piața Sfântul Gheorghe etc.

22. TIMIȘOARA
Valul roman”. Valul de la marginea orașului.

22_Timisoara urme val de pamant
Istoric: Construit în prima jumătate a primului mileniu, conform diferitelor ipoteze existente.
Descriere: Valul este sever aplatizat, înălțimea sa maximă ridicându-se la circa 20-30 cm față de nivelul înconjurător. În unele locuri este aplatizat complet, fiind evidențiat doar de drumul de pământ care este exact peste el. Lățimea valului – aproximativ 13-15 metri. După circa 500 de metri, valul trece, teoretic, foarte aproape de colțul de nord-est al unui complex de firme. Deși urmele sunt vizibile pe Google Earth, documentarea la fața locului a indicat o aplatizare cvasi-completă în această zonă, valul nu se mai distinge cu nimic în pământul arat și numai o privire atentă aproape de nivelul solului indică un contur foarte slab rotunjit al terenului. Coordonate GPS, la 15 metri de colțul magazinului Jisk: 45.702512; 21.191508.
Acces: În sudul orașului Timișoara, mergând spre ieșire pe Calea Șagului, la coborârea de pe podul care trece peste calea ferată se merge 1,7 kilometri până la primul sens giratoriu. Se intră, în stânga, în complexul format de marile centre comerciale. Se poate lăsa mașina într-una dintre parcările aflate în zonă și se merge pe drumul asfaltat îngust aflat în dreapta magazinului După circa 50 de metri, se traversează un mic podeț improvizat peste canalul din dreapta, și se continuă drumul paralel cu magazinul. De la colțul de sud-est al acestuia, la câteva zeci de metri, în câmp, se văd urmele unui drum în direcția sud. Acest drum se află chiar pe ”valul roman”.
Observații turistice: Valul este vizitabil ușor în orice perioadă a anului, cu autovehiculul.
Alte obiective în apropiere: Orașul Timișoara, centrul istoric, fragmentele de cetate bastionară, Castelul Huniade, Catedrala Mitropolitană, Piața Unirii, Domul Romano-Catolic, Piața Libertății, Piața Sfântul Gheorghe etc.

23. UIVAR
Așezare neolitică, local ”Cetatea”. Orașul de sub pământ.

23_Uivar sit
Istoric: Așezare neolitică datată la 5000 ani î.Ch., în urma cercetărilor conduse recent de arheologul timișorean dr. Florin Drașovean. Tip de așezare proto-urban, cu locuințe și mai multe șanțuri de apărare. Azi, situl este închis.
Descriere: Deal acoperit de culturi agricole. Săpăturile în sit au fost închise cu grijă, doar numeroasele cioburi de mici dimensiuni existente în arătură trădează amplele cercetări care au avut loc aici. Coordonate GPS pe deal: 45,650918; 21,899558.
Acces: Se intră în localitate pe drumul Cărpiniș-Cenei-Uivar (DN598) și se urmează șoseaua până când apare în stânga biserica ortodoxă. Se virează stânga imediat după biserică și se merge 400 metri, apoi se face dreapta, pe un drum de pământ. Urmând acest drum, destul de denivelat, pe circa 600 de metri, se ajunge la dealul (telul) care răsare brusc din câmpie. Aici s-a aflat așezarea neolitică. La ora documentării, dealul era acoperit de porumb, dar făcând un mic ocol s-a descoperit o ”fâșie” de pământ arată, pe care s-a putut urca până în mijlocul dealului.
Observații turistice: Dealul poate fi văzut în orice perioadă a anului. De la șosea, câteva sute de metri de drum de pământ, denivelat.
Alte obiective în apropiere: Conacele de la Cenei și Foeni, capela (ruinată) de la Bobda.

24. UNIP
Cetatea de pământ, local ”Dealul Cetățuica”. Cetatea de pe Timiș.

23_Uivar sit2
Istoric: Situl a fost locuit în mai multe perioade: prima Epocă a Fierului (Halstatt), a doua Epocă a Fierului (inclusiv de către daci, secolul I î.Ch. – secolul I d.Ch.) și în secolul al VII-lea, când se semnalează o prezență slavă. Situl este foarte important, făcând referire la dacii din câmpia Banatului, un capitol prea puțin cunoscut din istoria acestora. Conform cercetătorului Sorin Forțiu, situl ar putea corespunde cu antica Zurobara, ținând cont de coordonatele geografice ale hărții lui Ptolemeu, recalculate după luarea în considerare a abaterilor.
Descriere: La fața locului, singurele dovezi ale existenței sitului sunt urmele cercetărilor arheologice, respectiv prezența unor cioburi de mici dimensiuni. Locul este compus din două platforme orizontale, denivelate între ele cu circa 70 cm, denivelarea reprezentând un braț vechi al Timișului și marginea fortificației în acest loc. Situl servește drept loc de practică pentru studenții Facultății de Istorie din cadrul UVT.
Acces: Este prezentat accesul prin Urseni, foarte interesant pentru o excursie adevărată. Aici se ajunge fie direct din Timișoara (DC98), fie prin Moșnița Nouă (DJ592, apoi DJ595D, din centrul localității). De la biserica ortodoxă din localitate se merge pe strada principală (Strada Mare) în direcția sud-vest, spre plaja de la Timiș. La capătul străzii se virează stânga și se merge pe str. Nicolae Botoca până în zona unde se termină casele. Aici se poate lăsa mașina. Se continuă drumul până la intersecția cu digul Timișului (coordonate GPS: 45,680691; 21,301191). Aici se ramifică trei drumuri; se urmează varianta din dreapta, care merge spre aval, mai aproape sau mai departe de malul Timișului, până în dreptul barajului din albia râului, construit din arocamente (coordonate GPS: 45,671227; 21,288177. Până aici sunt 3,3 km de la biserică). Se traversează prin apă Timișul, în aval de baraj. Pe malul celălalt, se ajunge într-o pășune și se merge în amonte, nu neapărat pe mal, circa 500 de metri, practic până în locul în care malul Timișului se apropie cel mai mult de pădurea aflată în dreapta sensului de mers (coordonate GPS: 45,671546; 21,295944). Din acest punct, pe partea dreaptă există un intrând în pădure, care duce pe dig. Se merge tot în amonte, pe dig, circa 200 de metri, iar la un moment dat se întâlnește un drum agricol. Se coboară pe acest drum la baza digului, punct din care se mai parcurg 100 de metri în direcția S-S-V, spre liziera pădurii. Înainte de a ajunge la lizieră se ajunge la sit (coordonate GPS: 45,670620; 21,299801). Situl face parte din terenul arabil al satului Unip, aflându-se pe marginea de nord-est a pădurii Unip, lângă digul Timișului, la o distanță de 5 km de sat. Este posibil și accesul dinspre Unip, dar se merge pe drumuri agricole întortochiate.
Observații turistice: Obiectivul în sine, așa cum se prezintă acum, nu are mari valențe turistice, dar istoricul și povestea lui pot constitui motivația pentru o tură la fața locului.
Alte obiective în apropiere: ”Valul roman” de la ramificația drumului spre Sacoșu Turcesc (descris în acest material), albia minoră a Timișului la Urseni.