Publicat de pe

Obiective turistice în Ţara Făgetului

Nord Estul Banatului s-a impus atât în mentalul colectiv cât şi în cercetările sociologice, etnografice şi istorice drept zona Făgetului sau Ţara Făgetului, dat fiind faptul că începând cu secolul al XVIII-lea Făgetul a devenit cea mai importantă localitate, fund centrul districtului, cercului, plăşii sau raionului ce-i purta numele.
Derulându-se sub forma unui imens anfiteatru, zona Făgetului este delimitată de Valea Mureşului, zona Pădurenilor, poalele Munţilor Poiana Ruscăi şi zona Lugojului. In acest spaţiu predominant colinar, brăzdat de apele râului Bega, viaţa a pulsat din cele mai vechi timpuri, chiar dacă cele mai multe aşzări sunt atestate documentar in sec. XTV-XVI.
Ţara Făgetului, adevărata Bucovină a Banatului a ajuns astăzi cea mai reprezentativă zonă de păstrare şi transmitere a civilizaţiei materiale şi spirituale româneşti din Judeţul Timiş. Situată într-o pitorească regiune de contact a dealurilor cu zone montane bogat împădurite şi cu peisaje de o rară frumuseţe, precum şi cu zona întinsă a câmpiei, ea şi-a conturat de-a lungul istoriei sale trăsături şi caracteristici proprii în aspectele de bază ale culturii materiale şi spirituale. Ea prezintă o însemnătate ştiinţifică deosebită şi datorită deschideni sale largi pentru circulaţia valorilor etnografice şi folclorice, pe de o parte spre zonele etnografice bănăţene învecinate, iar pe de altă parte spre zonele transilvănene de peste munte sau spre satele situate în bazinul Mureşului. Din această perspectivă este pe deplin explicabil interesul manifestat în ultima vreme de numeroşi etnografi, etnologi, folclorişti şi istorici pentru cunoaşterea, valorificarea şi popularizarea acestui bogat şi valoros tezaur de civilizaţie românească.
Pitoreasca zonă a Făgetului oferă multiple posibilităţi de odihnă şi agrement în orice anotimp, datorită verilor călduroase, toamnelor lungi şi senine, iernilor blânde şi de multe ori albe. Drumeţia, pescuitul, vânătoarea sunt doar câteva dintre activităţile la care îndeamnă măreţia monumentelor naturii, splendoarea şi bogăţia pădurilor şi a apelor. Peştera de la Pietroasa, care în imagine fotografică prezintă acel unic “albastru de Pietroasa”, peşterile de la Crivina, Tomeşti, Pietroasa, Româneşti, Luncanii de Jos, “Sfinxul” de la Crivina, stânca Florian de la Tomeşti, stânca lui Filip sunt remarcabile monumente ale naturii. Dintre monumentele istorice amintim : busturile lui Traian Vuia de la Făget şi localitatea Traian Vuia, bustul lui Eftimie Murgu de la Făget, monumentele închinate memoriei eroilor căzuţi pentru libertatea neamului de la Băteşti, Begheiul Mic, Româneşti, Curtea etc., ruinele cetăţilor medievale de la Făget, Gladna-Română, Margina.
Zona Făgetului, şi astăzi împădurită pe suprafeţe întinse este renumită prin arhitectura în lemn reprezentată atât de locuinţe tradiţionale cât şi de şcoli rurale, clădiri cu caracter administrativ sau cu destinaţie comercială, lăcaşuri de cult. Ceea ce uneşte toate aceste categorii de construcţii,conferindu-le o notă comună,este nu numai materialul din care sunt ridicate, ci şi tehnica de construcţie, precum şi desfăşurarea planimetrică asemănătoare cu locuinţa tradiţională. In această splendidă arhitectură tradiţională se însene şi salba de bisenci de lemn, mărturie peremptorie a românismului şi ortodoxismului acestei zone.
Căile favorabile de acces pe linia ferată Lugoj-Făget-Ilia şi drumul naţional 68 A, precum şi bifurcarea ei spre Valea lui Liman, au făcut ca Făgetul să devină un important centru turistic al zonei. Prezentăm în acest sens câteva trasee turistice, având ca punct de plecare oraşul Făget, îmbietoare atât pentru localnici, cât şi pentru iubitorii de excursii şi drumeţii:
FĂGET-MARGINA-COŞAVA-CURTEA-ROMÂNEŞTI-TOMEŞTI-VALEA LUI LIMAN-LUNCANI-RUSCHIŢA.
Acest intinerariu cuprinde o serie de vestigii arheologice din epoci străvechi, monumente feudale şi de arhitectură populară, monumente publice săteşti de lemn : biserici, scoli, primării şi spaţii de odihnă şi agrement.
FĂGET
Oraşul este situat în partea de nord-vest a munţilor Poiana Ruscă, pe drumul naţional 68 A Ilia-Lugoj şi linia CFR 212. Dinspre valea Mureşului, localitatea este accesibilă fie direct de la Săvîrşin, pe un drum modernizat de 22 Km., fie prin Ilia. Trecând prin Făget semnalăm pe terasa inferioară a râului Bega, la marginea de nord a localităţii, urmele unei fortificaţii medievale atestate la 1548. Cetatea este parţial cercetată şi restaurată. Făgetul este centrul unei zone etnofoldorice distincte (port popular, monumente de arhitectură veche românească, folclor). In centrul oraşului se află complexul turistic “Padeşul”, cu un hotel de 43 de locuri, situat pe artera principală la câteva sute de metri de cotul şoselei de unde se desface drumul spre Săvârşin. In acest loc se află busturile lui George Garda, Eftimie Murgu şi Victor Feneşiu. Tot în centrul oraşului, în faţa parcului „Regele Mihai T se află Muzeul de Istorie şi Etnografie Făget. In faţa liceului se află bustul lui Traian Vuia, iar la o distanţă de câteva sute de metri o modernă bază de agrement cu bar, terasă şi un bazin de înot. Gara este situată, de asemenea , pe artera principală, la ieşirea spre Lugoj. Din apropierea gării se desprinde un drum modernizat care leagă Făgetul direct cu masivul Poiana Ruscă prin localităţile Drăgsineşti şi Gladna.
MARGINA
Se află pe drumul naţional 68 A, la 7 km. de Făget. Este amintită încă înainte de 1300 ca reşedinţă a unui district românesc. Cetatea feudală aparţinea în secolul al XV-lea domeniului Huniazilor. (Probabil a fost localitatea de baştină a Elisabetei, mama lui Iancu de Hunedoara.) Biserica de lemn ridicată în anul 1737 şi pictată în 1784 are hramul “Cuvioasa Paraschiva” şi este monument istoric. Margina se remarcă prin port popular şi ţesături tradiţionale ce pot fi admirate în colecţia de artă populară “Letiţia Clopoţel”. în anul 1912 s-a înfiinţat întreprinderea chimică pentru valorificarea bogatelor resurse forestiere din zonă, de către o firmă austro-ungară. începând cu anul 1968 trece sub patronajul întreprinderii “Solventul” Timişoara. Aici s-a născut cel mai mare prozator al Banatului, Sorin Titel, şi a trăit o parte a vieţii publicistul Ion Clopoţel.
COŞAVA
Aşezare paleolitică cu cel mai frumos inventar aungnacian din Banat. în fosta Casă a Poştei a poposit o noapte domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în exilul spre Heidelberg. La mijlocul secolului al XVHI-lea s-a construit un han care a fost demolat în 1957. Localitatea este renumită prin port popular şi ţesături tradiţionale de interior.
CURTEA
Este amintită în 1597, făcând parte din districtul Margina şi Comitatul Hunedoara. Biserica de lemn construită în 1794 păstrează pictura din 1806, executată pe o uşoară reparaţie de var aplicată pe scândurile monumentului. Curtea se remarcă prin port popular românesc şi ţesături tradiţionale de interior.
ROMÂNEŞTI
Pe o terasă a Begăi, numită “Dumbrăviţa”, a fost identificată o aşezare paleolitică. Fiind o aşezare deschisă, aici s-au înregistrat mai multe etape de locuire, cu nu mai puţin de şase straturi în versantul nordic al Dealului Filip. apa de infiltraţii a dat naştere în roci calcaroase şi dolomitice peşterii cunoscute de localnici sub denumirea de “Peşteră cu apă”. Aceasta se află la cota 340 m. şi are o lungime totală de 370 m. Intrarea, orientată spre N-NV, este lată de 9,5 m. şi înaltă de 2 rn.fapt ce permite iluminarea difuză până la 70 m. în “Sala liliecilor” se află un depozit de guano exploatat parţial in trecut. Are o coloană de 7 m. înălţime, numită “Tibia şi peroneul”. Săpăturile arheologice au scos la iveală un depozit de cereale.ceramică neolitică şi resturi scheletice ale ursului de peşteră. în localitate se află o biserică construită în secolul al XVII-lea din bârne de stejar, în sistemul “coada de rândunică”.
TOMEŞTI
La 300 m în amonte de fabrica de sticlă, pe versantul abrupt din dreapta văii Begăi se află la 2 m.deasupra talvegului “Peştera din Stânca lui Florian”. Este o peşteră mică. lungă de numai 10 m. Fabrica de sticlă este una dintre cele mai vechi din ţară, înfiinţată în anul 1820. Obiectele de sticlă se produc manual, procesul de fabricare a sticlei se poate urmări vizitând întreprinderea. întreprinderea este specializată în producerea obiectelor de menaj, produsele sale fund exportate în şase continente.
VALEA LUI LIMAN
La 1,5 km în amonte de Fabrica de sticlă, străbătând un sector de chei ale râului Bega, se ajunge la motelul “Valea lui Liman”, situat pe valea cu acelaşi nume, aproape de confluenţa cu Bega Luncanilor Este una dintre cele mai pitoreşti zone turistice ale judeţului Timiş. Motelul construit în 1974 are 53 de locuri de cazare, iar campingul situat în apropierea motelului, 60 de locuri. Motelul are un restaurant cu terasă, iar în vecinătatea lui se află un bazin de înot, un amfiteatru şi o scenă în aer liber unde se desfăşoară în fiecare vară Festivalul jocului şi cântecului popular bănăţean. Este legat de comunele Tomeşti, Româneşti şi Curtea printr-un drum modernizat care ajunge îndrum naţional 68 A, în dreptul comunei Coşava. De la motel pornesc trasee turistice marcate spre cabana “Căpriorul”, vârful Padeş şi Ruschiţa.
LUNCANI
Este o localitate de tip răsfirat, cu un port românesc şi o arhitectură tradiţională Pe vatra satului a funcţionat în secolul al XVIII-lea un cuptor de topire a minereului de fier. în secolul al XlX-lea, pe valea pârâului Topla cu ape termale, a existat o amenajare pentru băi termale. în amonte de localitate se află un frumos sector de chei, repezişun, cascade, precum şi numeroase fenomene carstice, grote, peşteri.
În anul 2001, cu binecuvântarea IPS Mitropolit Nicolae, s-a înfiinţat mai întâi un schit, iar la 12 august 2001 s-a pus piatra de temelie a Mănăstirii Luncann de Sus cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, de către PS Epicop-vicar Lucian Lugojanu. Serviciile religioase se oficiază în Biserica de lemn. Alte lucrări de construcţie s-au desfăşurat între anii 2001-2005.
RUSCHIŢA
Este unul dintre centrele miniere importante şi cu tradiţie din Munţii Poiana Ruscăi. cunoscuţi pentru exporturile de mimereu de plumb, zinc şi fier, dar mai ales pentru cele de marmură albă. în apropierea carierei de marmură, la locul numit “Şapte izvoare” se află “Monumentul turistului”, unul dintre cele mai vechi monumente turistice de la noi din ţară, datând încă din 1883.
FAGET-MARGINA-BALTA CALDĂ-PLETROASA-CRIVINA-POIENI
Acest traseu se poate străbate urmând bifurcaţia drumului naţional 68 A spre Tomeşti până la Balta Caldă, iar de acolo drumul nemodemizat spre Poieni.
BALTA CALDĂ
Denumirea provine de la apa carbogazoasă ce păstrează în tot timpul anului o temperatură constantă de 19° , apă ce se găseşte într-un bazin circular alimentat de un izvor hipotermal cu un debit puternic. în această frumoasă zonă, din iniţiativa patriarhului Miron Cristea, s-a ridicat mănăstirea “Izvorul Miron” . Lucrările au început în 1912, dar sau terminat abia în 1929 şi sfinţirea s-a făcut la 20 iulie 1931, având hramul Sfântul proroc Ilie. Este zidită din piatră şi cărămidă, având cupolă şi turn bine proporţionate şi este pictată atât în interior, cât şi în exterior. în apropiere se află şi Păstrăvăna “Balta Caldă” amenajată în 1985 pe o suprafaţă de 4100 mp. în cele 33 de bazine se află înjur de 6 tone de păstrăv.
PIETROASA
Aici se găseşte o peşteră unică în felul ei datorită unei dominante cromatice numită de speologi “albastru de Pietroasa”. Localitatea mai este renumită pentru portul popular românesc.
CRIVINA DE SUS
Are cea mai veche biserică de lemn din zonă, datată printr-o inscripţie de la 1676, fiind astăzi monument istoric. Tot aici se găseşte un martor de eroziune cunoscut sub denumirea de “Sfinxul” de la Crivina şi o moară de apă.
POIENI
Zonă montană a judeţului Timiş, are ca punct terminal şi pitoreasca localitate Poieni, de unde privirea te îndeamnă spre urcuşurile munţilor Poiana Ruscă. Aici se găseşte o renumită tabără şcolară şi o moară de apă.
FAGET-BATEŞTI-JUPÎNEŞTI
Pe acest itinerar se pot vedea bisericile de lemn (monumente istorice) din Băteşti (cea mai veche din zonă, sec.XVI) şi Jupîneşti (sec. XVIII). Tot la Jupîneşti se organizează în fiecare an sărbătoarea “Vatră de olari”, localitatea fiind singurul loc din judeţul Timiş unde se mai practică olăritul şi funcţionează Centrul de vacanţă şi studii „Augusta”.
FAGET-BICHIGI-POVERGINA-BUNEA MARE
Reţine atenţia biserica de lemn, monument istoric din Povergina. Construită în 1782 în stil baroc, biserica are o linie elegantă, fiind considerată ca una dintre cele mai caracteristice biserici de lemn din Banat.
FĂGET – MANAŞTIUR – TRAI AN VUIA – SURDUCUL MIC – FÎRDEA – NĂDRAG – CABANA CĂPRIORUL
MANAŞTIUR
Aşezată la numai câţiva kilometri la vest de Făget, localitatea Mănăştiur se încadrează intr-un teritoriu încercuit de dealuri, unde în fiecare sat toponimia şi tradiţia amintesc de existenţa unor fortificaţii. Acestea sunt anterioare menţionării lor documentare. Prima atestare a localităţii se face la 1427 când era sediu de district românesc, fiind apoi amintit ca oppidum si castellum. având în subordine 31 de sate. Săpăturile arheologice iniţiate în 1979 au descoperit fundaţiile unei construcţii de plan bazilical, ridicată din piatră şi cărămidă şi cimitirul aferent. Monumentul a fost înălţat anterior secolului al XV-lea şi refăcut în secolele XV -XVI.
TRAIAN-VUIA
A fost sediul unui district românesc în secolele XV-XVI, aflat în stăpânirea familiei Humazilor. A fost locul copilăriei marelui inventator român Traian Vuia. In faţa Căminului cultural se află Muzeul „Traian Vuia” şi este amplasat bustul lui Traian Vuia.
SURDUCUL-MIC
A fost satul natal al lui Traian Vuia. Spre ieşirea dm localitate . într-un cot ai şoselei, se află amplasată o placă de marmură cu medalion de bronz care indică locui în care. la 17 august 1872, s-a născut marele inventator
LACUL FARDEA
Construcţia barajului a început în 1972, iar acumularea în 1976, atingând în 1977 aproape 25 milioane mc. Etapa a doua a început în 1981, fiind proiectată pentru acumularea unui volum de apă de 51 milioane mc. Lacul de acumulare are ca scop principal asigurarea cu apă potabilă a zonei Timişoara, prin Canalul Bega, irigarea a 24 mu ha.în aval de baraj, apărarea împotriva inundaţiilor şi bineînţeles un scop turistic, fund cea mai atractivă zonă de agrement din judeţul Timiş Având o suprafaţă de 460 ha ,el este în acelaşi timp şi cel mai mare lac dm judeţ.
MĂNĂSTIREA FĂRDEA
Mănăstirea de călugăriţe cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost înfiinţată în anul 2001 cu binecuvântarea IPS Mitropolit Nicolae, mai întâi ca schit. Piatra de temelie s-a pus de către PS Episcop-vicar Lucian Lugojanu la 12 august 2001. Este aşezată în vecinătatea lacului de acumulare Surduc. Serviciile religioase se oficiază în biserica nou construită şi sfinţită la 12 august 2003. In anul 2004 au fost finalizate lucrările la chilii, aşezate sub formă de căsuţe de jur împrejurul bisericii, precum şi tumul clopotniţă. In atelierele de croitorie şi broderie se confecţionează veşminte clericale şi acoperăminte pentru biserici, prapori, epitafe etc. In fiecare vară, în mănăstire se organizează tabere de muncă şi rugăciune pentru eleve şi studente.
NĂDRAG
Comună cu un grad mare de urbanism. In 1884 a fost înfiinţată întreprinderea “Ciocanul”, ce produce tablă, cuie, piese mrnate din fontă şi articole de uz gospodăresc Din Nădrag se poate ajunge pe drum sau pe traseul marcat la cabana “Căpriorul”
CABANA “CĂPRIORUL”
Este amplasată la altitudinea de 884 m.,pe culmea care separă bazinul Timişului de cel al văii Bega, între vârful Dăii şi Dâmbul Fierului, asigurând accesul din partea de vest spre culmea înaltă a Padeşului. Este aşezată într-o mică poiană situată în mijlocul unei păduri de brad şi pin, în amestec cu foioase. Cabana dispune de 44 de locuri şi 20 de locuri la căsuţe, restaurant, terasă, bar şi spaţiu pentru instalarea corturilor sau a unei tabere pe Dâmbul Fierului. Este legată de comuna Nădrag printr-un drum carosabil de 18 km. şi o potecă bine marcată, iar de comunele Fârdea, Luncani, Tomeşti.Gladna Română şi Ruschiţa, prin trasee turistice în cea mai mare parte marcate.
Din oraşul Făget se poate ajunge pe drumul judeţean modernizat pe valea Mureşului. în localitatea Căpîlnaş-Săvîrşin. cu deschidere spre Deva la est şi Şoimoş-Radna-Arad spre vest, urmând şoseaua aflată pe malul drept al Mureşului. Tot din Făget se poate ajunge la Birchiş, cu deschidere spre Lipova-Arad.
Potenţialul turistic natural şi antropic oferă multiple posibilităţi de odihnă şi agrement iubitorilor de istorie şi natură.
Dm oraşul Făget se poate ajunge pe drumul judeţean modernizat pe valea Mureşului, în localitatea Căpâlnaş-Săvârşin, cu deschidere spre Deva la est şi Şoimoş-Radna- Arad spre vest, urmând şoseaua aflată pe malul drept al Mureşului. Tot din Făget se poate ajunge la Birchiş, cu deschidere spre Lipova-Arad. Potenţialul turistic natural şi antropic oferă multiple posibilităţi de odihnă şi agrement iubitorilor de istorie şi natură.

Prof. dr. Dumitru Tomoni