Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în județul Timiș vă informează asupra parcurgerii primei etape din procesul de definire a brandului de turism al județului Timis.

Dată fiind importanța acestui demers, pentru profesionalizarea și dezvoltarea viitoare a turismului timișean și din dorința de a beneficia de un brand asumat și susținut atât de actorii din turismul județean cât și de toți cei interesați de dezvoltarea județului, în cadrul primei etape de lucru, am inițiat o consultare largă, pe baza unui chestionar complex, a tuturor primăriilor din județ. Acolo unde, în urma alegerilor din 27 septembrie 2020 s-au schimbat primarii vom solicita un răspuns și din partea noilor edili. Au fost, de asemenea invitați să răspundă chestionarului un număr de 95 stakeholderi din Timiș, cum sunt: unități de învățământ superior cu profil turistic, asociații profesionale, agenții de turism, unități reprezentative de cazare, ONG-uri, instituții de cultură și artă, Asociația Timișoara´2021, intituțiile reprezentative ale cultelor, ARD Vest, Infocentre turistice, etc. Este o consultare fără precedent, iar rezultatele sunt mulțumitoare și reprezentative, contribuind la definitivarea acțiunii de audit de brand.

Așa cum am mai declarat, brandul se referă, în egală măsură, la destinația Timiș, așa cum o știm astăzi, dar și la cea spre care trebuie să tindem în viitorul apropiat. Strategia de brand ne va indica modul în care ne vom poziționa pe piața internă și internațională, principiile, valorile și propunerea brandului, profilul vizitatorilor reprezentativi pentru grupurile-țintă definite (buyer personas) și pietele țintă din țară ș din străinătate. Brandul va surprinde, clar și concis, quintesența Timișului ca destinație turistică, adică, ceea ce reprezintă sufletul și spiritul acestor locuri, ceea ce eventual ne diferențiază de alte destinații și ne poate asigura un avantaj competițional pe piața internă și internațională.

În prezent este în derulare o altă consultare, la fel de importantă, a celor mai importante agenții de turism românești din toată țara, care operează în domeniul incomingului și a turismului intern. Aceste consultări vor întregi tabloul operațiunii de audit (cercetare) de brand, care va furniza, odată încheiat, elementele necesare pașilor următori. Ne-am propus ca până în jurul datei de 25 octombrie să fie finalizate etapa de cercetare și cea de definire a elementelor esențiale ale brandului, urmând ca după aceea să intrăm în faza de creație, pentru definirea elementelor vizuale ale brandului și elaborarea manualului de brand. Ne dorim ca întregul proces să se încheie cel mai târziu până spre finele lunii noiembrie, astfel încât să putem prezenta rezultatele finale cu ocazia zilei de 1 decembrie 2020.

“REVOLUȚIE, TRADIȚII ȘI ART-NOUVEAU”

Am selectat, pentru Dvs. câteva dintre răspunsurile la întrebarile cu impact sporit, pentru succesul demersului nostru, menționând că ele confirmă așteptările noastre și întăresc legitimitatea și necesitatea demersului de definire a brandului turistic al județului Timiș, brand care include, așa cum este firesc și Timișoara, destinația stindard a turismului timișean.

Până în prezent s-au primit 68 de chestionare, din care 49 de la primării și 19 de la stakeholderi. De remarcat ca 55,9 % dintre persoanele care au completat chestionarul au vârste de până la 40 de ani.

La întrebarea: “Care cuvinte vi se par cele mai potrivite, pentru a caracteriza județul Timiș?”, în top 3 se regăsesc: REVOLUȚIE, TRADIȚII și ART-NOUVEAU.

Cei mai mulți consideră că atributul cel mai potrivit pentru a descrie județul Timiș și în concordanță cu imaginea sa este DINAMIC, iar trăsătura definitorie a timișeanului este MULTICULTURALITATEA.

Topul personalităților timișene are ca lider autoritar pe TRAIAN VUIA, iar muzica reprezentativă pentru județ este considerată a fi cea POPULARĂ. Care este Starea pe care ar trebui să o resimtă oaspeții nostri atunci când vin în Timiș? Conform celor mai multe păreri este BUCURIA. In privința unui simbol reprezentativ pentru județ, cele mai multe opțiuni au fost pentru: CETATE, REVOLUȚIE sau HORĂ.

La întrebarea “Ce vă lipsește în localitate pentru a deveni o destinație turistică atractivă?” cei mai mulți au nominalizat lipsa PROMOVĂRII, urmată de lipsa INVESTITORILOR ÎN TURISM și ȘCOLARIZAREA DE SPECIALITATE.

Intrebați ce i-ar ajuta să devină o localitate turistică atractivă, majoritatea au indicat: INVESTITORI ÎN TURISM și MĂSURI PENTRU INCURAJAREA TURISMULUI, urmate de INFRASTRUCTURA BUNĂ, OFERTA CULTURALĂ BOGATĂ și OFERTA GASTRONOMICĂ.

Referitor la factorii care ar putea ajuta la dezvoltarea turistică a Timișului, cei mai mulți au indicat: “Definirea brandului și pozitionarea pe piață”, “Renovarea urgentă a clădirilor de patrimoniu” și “Incurajarea investițiilor în turismul rural”.

Ca cele mai atrăgătoare produse turistice, pentru turiștii români și străini, au fost propuse următoarele: Turism agro-rural, Turism cultural, Turism gastro-viticol, Vizite pentru tradiții și evenimente, Circuite turistice, Business Travel, Turism activ și de sănătate, Pelerinaj religios.

Ne bucură faptul că niciun participant la consultare NU consideră că Timișul NU poate atrage turiști români și străini.

Intrebați care sunt județele din care putem atrage turiști români, cei mai mulți dintre repondenți au optat, în ordine, pentru: MUNICIPIUL BUCUREȘTI, urmat de ARAD, CARAȘ-SEVERIN și HUNEDOARA.

In ce privește țările străine din care își doresc turiști, 66,2 % au optat pentru GERMANIA, care este cea mai râvnită piață externă. Aceasta este urmată, în ordine, de: SERBIA, AUSTRIA, SUA, ANGLIA, UNGARIA și ITALIA.

Cei mai mulți repondenți sunt convinși că Tradițiile, cultura și obiceiurile locale, festivaluri și evenimente fac din Timiș o destinație culturală de top, iar Podgoriile, berea, folclorul vibrant și gastronomia sunt principalele noastre atuuri.

• 89,7 % cred că Timișul poate deveni o atractivă destinație turistică.
• 83,8 % cred că oferta nostră turistică nu este mai prejos decât cea a județelor vecine.
• 86,8 % își doresc să devenim o destinație de top și sunt dispuși să activeze în acest sens.
• 1 repondent nu crede că Timișul va deveni o destinație turistică și atrage foarte multi turiști.
• Nici un repondent nu a ales opțiunea: “Nu îmi doresc să devenim o destinație de top și nu voi activa în această direcție.

Vă reamintim că Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în județul Timiș a demarat în luna septembrie 2020 procesul de realizare a strategiei de brand turistic al județului Timiș în colaborare cu Simons Land SRL, proces care urmează să se încheie la finalul lunii noiembrie 2020.

Este o vreme în care trebuie să avem grijă de noi și de ceilalți! Pandemia ne-a schimbat viețile, trebuie să respectăm reguli noi și să învățăm să trăim altfel. Să reconfigurăm normalitatea și să regăsim bucuriile de dinainte în altă formă.

Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Timiș vă propune pentru acest sfârșit de an o variantă în siguranță a călătoriilor: turismul de familie.

Este un demers inițiat cu scopul de a oferi timișorenilor – și nu numai acestora – informațiile necesare pentru a putea călători în siguranță aproape de casă, în Banat, în excursii de o zi, în grup de maxim 4-6 persoane. O formulă care poate oferi oricui șansa de a rămâne sănătos păstrând o normalitate a lucrurilor care ne făceau plăcere tuturor.

În colaborare cu infocentrele turistice din Timiș, cu producători locali sau reprezentanți ai unor afaceri de turism, vă oferim datele unor locații interesante, care pot deveni oricând destinații de o zi.

Plimbări cu bicicleta în Rezervația Satchinez

La o distanță de numai 30 km de Timișoara, Rezervația ornitologică Mlaștinile Satchinez oferă familiilor iubitoare de natură ocazia de a se bucura de peisajul colorat al toamnei și de liniștea câmpiilor întinse din Banat. Se poate ajunge cu mașina, există locuri de parcare în fața primăriei sau a infocentrului turistic din localitate. Tot de acolo se pot închiria gratuit 4 biciclete Eco Timiș (2 adulți+ 2 copii) pentru vizite în rezervație. În areal sunt amenajate zone de odihnă și servit gustări în aer liber. Telefon pentru informații și închieriere biciclete 0256.379500, ghid Maria Rabonțu.

Drumeții la Cascadă

Ascunsă de păduri și drumuri șerpuite, Cascada Șopot din Pietroasa este una dintre locațiile care merită descoperită sau redescoperită împreună cu familia în această perioadă a anului. Roșii, galbene, arămii – frunzele copacilor oferă un spectacol colorat de neratat. Se poate ajunge cu mașina. În zonă există panouri cu detalii ale producătorilor locali de la care turiștii pot achiziționa produse din zonă. Se pot face drumeții și la alte obiective turistice din zonă, ghid prof. Iosif Martinescu, tel. 0728 961929.

Mic dejun la Margina, la pachet

Producătorii locali din satele aparținătoare comunei Margina vă așteaptă în continuare nerăbdători să vă bucure cu mâncărurile specifice zonei. Puteți lua la pachet gustările pentru a descoperi apoi, în drumeții de o zi, dealurile line ale Țării Făgetului și numeroasele cariere de piatră din zonă. De asemenea, familiile pot închiria gratuit bicicletele Eco Timiș. La Margina se ajunge cu mașina, direct pe autostradă. Există locuri de parcare și acces la toalete publice la infocentrul turistic Margina, de unde se pot ridica și bicicletele. Informații ghid de turism Damaris Sivu, tel. 0723124952.

Până la capăt, pe pista de biciclete

Familiile care nu vor să folosească mașina pentru a călători în această perioadă pot petrece o zi pornind din Timișoara pe pista de biciclete până în apropierea de granița cu Serbia. Acolo vă invităm la Otelec, unde turiștii pot părăsi pista pentru a se deplasa încă 4 kilometri până la Iohanisfeld, satul în care pot admira o mini fermă de struți și pot servi un prânz târziu în aer liber, pe terasele restaurantului Bikmania sau pizeeriei Bar Park.

Gustare în Șură

Poate că vă place pâinea de casă și mâncarea tradițională, poate că vă place să stați în grădină, pe un balot de baie, împreună cu copiii și să savurați toamna. Indiferent de varianta pe care o preferați, la Șura din Dumbrava le puteți avea pe amândouă. Și ceva în plus: acces la atelierul olarului. Informații program tel. 0721 689776.

În premieră, Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului (APDT) în județul Timiș, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș a realizat din punct de vedere tehnic și conceptual primele tururi virtuale care promovează Orașul Jimbolia, ca oraș al celor șase muzee și Țara Făgetului, prin Turul virtual al Bisericilor de lemn și Turul frumuseților naturale.

Proiectele – prin intermediul cărora au fost achiziționați și patru ochelari virtuali – au avut scopul de a pune în lumină potențialul cultural și turistic pe care îl are județul Timiș prin prisma destinațiilor amintite și de a trezi interesul turiștilor pentru alte locații din afara Timișoarei.  Practic, proiectele propun folosirea tehnologiei de ultimă generație în prezentarea și promovarea destinațiilor cu potențial turistic insuficient exploatat în Timiș.

Găsiți mai jos detaliile unor tururi concepute atât pentru turiștii care doresc să ajungă singuri în destinații, cât și pentru ghizii sau agențiile de turism care doresc să ofere grupurilor lor ocazia de a descoperi județul Timiș mai mult decât până acum.

Călătoriți în Timiș!

@DiscoverTimiș

JIMBOLIA, ORAȘUL CELOR ȘASE MUZEE

DESPRE JIMBOLIA

Nume

Jimbolia (în germană Hatzfeld, în maghiară Zsombolya, în sârbă Žombolj, cu alfabetul chirilic: Жомбољ, în bulgara bănățeană Džimbolj)

Localizare, elemente de geografie

Orașul Jimbolia are peste 11.000 de locuitori și este situat în Câmpia Banatului. Jimbolia este un oraș de graniță și este un important punct de frontieră rutier și feroviar dintre România și Serbia. Solurile din jurul orașului sunt printre cele mai fertile din România, favorizând agricultura intensivă.

Descriere

La fel ca alte localități din Câmpia Banatului care au fost reorganizate în secolul al XVIII-lea Jimbolia se prezintă ca un oraș bine organizat cu o tramă stradală alcătuite din străzi care se intersectează în unghi drept. Majoritatea clădirilor istorice care au supraviețuit perioadei comuniste sunt din secolul XIX. În perioada comunistă au fost construite o serie de blocuri în zona gării.

Deși agricultura joacă un rol important, Jimbolia este și un important centru industrial, aici dominând industria uşoară (încălţăminte, confecţii, textile) după care urmează industria electrotehnică şi electronică, industria mecanică, industria maselor plastice.

Istorie

Istoria veche a orașului începe a fi documentată la 1332-1333, când are loc un recensământ papal a pământurilor Banatului pentru stabilirea taxelor. În aceste registre papale, apare numele Chumbul. Se pare că în acea perioadă localitatea era locuită de valahi și cumani.

După 1526, în perioada stăpânirii otomane, numele localității dispare din documente. După înglobarea Banatului în Imperiul Habsburgic Jimbolia reapare în documente. Se pare că în acea perioadă localitatea nu era locuită. În 1766 sunt aduși coloniști germani din regiunile Mainz, Trier, Sauer, Pfalz, Lotaringia și Luxemburg (regiuni care acum sunt în componența statelor moderne Germania – partea de vest -, Franța și Luxemburg). Inițial pe vatra Jimboliei de azi sau format două localități denumite Landestreu și Hatzfeld. Mai târziu ele au fost reunite sub numele Hatzfeld. Hatzfeld este numele unui ministru important din vremea împărătesei austriece Maria Tereza. Locul de obârșie al familiei este castelul Hatzfeld din localitatea cu același nume din landul Hessa, Germania.

Condițiile în care au trăit primii coloniști au fost deosebit de dure: din cauza mlaștinilor care înconjurau așezarea și a condițiilor insalubre, numai în primul an de la înființare au murit 168 de persoane. A urmat, în 1770, o epidemie de ciumă care a secerat nu mai puțin de 553 de persoane.

În 1781 Hatzfeld este dat în arendă lui Iosif de Csekonics, apoi vândut acestuia.

După crearea Austro-Ungariei (1867) și trecerea Banatului în administrarea Budapestei are loc un aflux de locuitori de etnie maghiară și localitatea este redenumită oficial în Zsombolya.

Revoluția industrială nu trece pe lângă Jimbolia, astfel se înființează:
– 1864 prima fabrică de țiglă și cărămidă din Banat, aparținând familiei Bohn
– 1870 prima moară antrenată cu aburi
– 1878 fabrica de pălării

Avântul economic este favorizat de către legarea Jimboliei prin linie ferată de Timișoara și Kikinda (azi în Serbia) în anul 1857.

1873: epidemia de holeră a dus la moartea a peste 1.000 de locuitori.

La începutul secolului XX, Jimbolia era în proporție de trei sferturi germană, și un sfert maghiară, cu doar puțini români și sârbi.

După Primul Război Mondial Banatul este împărțit. Legăturile economice ale Jimboliei sunt tăiate, Jimbolia ajungând oraș de graniță. Inițial Jimbolia a intrat în componența statului nou creat, ce avea să se numească Iugoslavia. Jimbolia a intrat în componența României de abia în 1924 după un schimb de teritorii între cele două state.

În perioada comunistă Jimbolia este declarată oraș (1950).

După cel de-al Doilea Război Mondial începe exodul etnicilor germani. În 1956 etnicii români sunt pentru prima dată majoritari în oraș.

În 1945 mai multe sute de etnici germani din Jimbolia au fost deportați pentru 5 ani în Uniunea Sovietică.

În 1951 a avut loc deportarea în Bărăgan, căreia le-au căzut victimă și locuitori ai Jimboliei considerați ”elemente nesigure” în apropierea graniței cu Iugoslavia de către autoritățile comuniste ale vremii.

În perioada comunistă Jimbolia a devenit cunoscută în vestul României în care se produceau mult râvniții pantofi Otter destinați pentru export.

Perioada recentă, post 1989, este marcată de declinul industrial și demografic . Astfel, in 1993 se inchide S.C. Canabis S.A., iar În 1994 se închide S.C. Soceram S.A. Asistăm in acelasi timp la o renaștere culturală a urbei: 1993- se inființează pe rând Asociația Pompierilor Civili si Muzeul Pompierilor ”Florian”, 1995 – apare primul număr al săptămânalului ”Observator de Jimbolia”, 1996 – are loc deschiderea oficială a Muzeului Stefan Jager, 1995 – poetul Petre Stoica intemeiază la Jimbolia Fundația culturală româno-germană, 2000 – este inaugurată Casa Memorială ”Dr. Karl Diel”, 2007 – Muzeul Căilor ferate. Unic in România este Muzeul Presei ”Sever Bocu”, inființat in anul 2007. Un rol important il joaca si Casa de Cultura a Orașului precum și Televiziunea Locala Jimbolia.

Legende, povești

Localnicii vorbesc încă despre legendele legate de castelele din Jimbolia. Există o legenda tunelurilor subterane, potrivit cărora în subsolurile celor două castele erau săpate tuneluri confortabile pe unde împăratul Franz Iosef să vină cu împărăteasa, în caleaşcă, de la Viena până în Banat; o altă legendă relatează de existența (și) a unui alt tunel care trece granița spre Serbia până la castelul din Crnja. Cert este doar că sunt vizibile niște guri ale unor subterane aferente celor două castele ale familiei Csekonics, dar nu cunoaștem pe nimeni care să fi găsit calea subterană până în Serbia sau Viena.

Castelul Csito: ridicat (1863-1870) limitrof Jimboliei şi care a fost distrus după primul război mondial. Nemaiputând fi întreţinut financiar de proprietari, acesta a ajuns să fie vândut pe părţi şi, în final, s-a ruinat. Pe domeniul Csito s-au ținut în secolul XIX târguri de cai, care se pare că au fost cele mai mari din Ungaria. Se tranzacționau la aceste târguri mii de cabaline, familia Csekonics ocupându-se cu creșterea cailor.

Personalități

Dr. Karl Diel (1855, Jimbolia – 1930, Jimbolia): pionier al chirurgiei moderne în Banat. A studiat la Budapesta. Spitalul Orășenesc din Jimbolia, care îi poartă numele a fost înființat prin grija lui. În cariera sa a efectuat mai mult de 50.000 de operații. Ginerele său a fost Dr. Pius Brânzeu.

Stefan Jäger (1877, Cenei – 1962, Jimbolia), pictor. Cunoscut și ca ”pictorul șvabilor bănățeni”, pentru picturile lui care prezintă viața șvabilor bănățeni din acea perioadă.

Petre Stoica (1931, Peciu Nou – 2009, Jimbolia) a fost un poet, traducător, publicist, colecționar de presă și bibliofil român, considerat scriitorul cu cea mai mare longevitate literară. A fost unul dintre întemeietorii spirituali ai “generației 60” alături de Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Mircea Ivănescu, Cezar Baltag, Modest Morariu, Vasile Gordu. În anul 1995 s-a mutat de la București la Jimbolia, iar în anul 2007 a inițiat fondarea Muzeului Presei Sever Bocu.

Emmerich Bartzer (1895, Lovrin – 1961, Jimbolia) a fost un violonist, compozitor, dirijor și pedagog important din Banat. Nepoata sa Dana Bartzer, născută la București, a făcut carieră ca interpretă de muzică ușoară în anii 80.

Petre Drăgan (1932, Jimbolia – 2007) absolvent al Facultății de Medicină Generala Timisoara ca șef de promoție in 1987, a fost șeful disciplinei de urologie la Institutul de Medicină Timișoara. Renumitul chirurg urolog a introdus de-a lungul carierei 15 tipuri noi de operații. In 1980 a efectuat primul transplant de rinichi de la un donator viu , la Timișoara. In 25 mai 1981 realizează, în premieră națională, primul dublu transplant de rinichi de la un donator decedat.

MONUMENTE SI OBIECTIVE DE INTERES TURISTIC

Primăria
Primăria orașului Jimbolia este situată în fostul Castel Csekonics, despre care se presupune că a fost construit la începutul secolului XIX. Familia Csekonics a mai deținut un conac în afara orașului, însă acesta a fost distrus după Primul Război Mondial. Castelul din centrul orașului a fost renovat în repetate rânduri, aducându-i-se modificări. La cumpăna veacurilor XIX şi XX avea o curte de onoare orientată spre sud, spre parcul care se întindea pe şase hectare, unde se află şi acum intrarea în incinta primăriei. Între anii 1907 şi 1908 s-a demolat aripa estică, cea orientată spre strada Republicii. Astfel inițiala formă de U s-a transformat în L acesta îi fiind și înfățișarea de azi. După tratative îndelungate cu familia nobiliară, comuna Jimbolia a cumpărat castelul în 1935, demarând ample lucrări de reconstrucţie şi renovare.

Statuia Sf. Florian. A fost ridicată înainte de anul 1866, menţionat pe postament (unii istorici propun chiar o dată mai veche) în cinstea Sfântului Florian, patronul oraşului şi sfânt din calendarul catolic, ocrotitor împotriva incendiilor şi inundaţiilor – catastrofe care au afectat în nenumărate rânduri localitatea după colonizarea şvabilor. Monumentala construcţie a fost executată din gresie de culoare gri şi are trei elemente de bază: postamentul, stâlpul de susţinere şi statuia propriu-zisă. Toată construcţia are o înălţime de 6,76 m, din care 1,75 m – postamentul, în formă de octogon. Soclul îngust, pe care se află stâlpul de 2,6 m, este pătrat şi are baza cubică ornamentată. Pe acest stâlp este aşezată statuia propriu-zisă, care are o înălţime de 2,41 m, din care 2,2 m reprezintă figura sfântului. Statuia a fost restaurată în anul 2002 de cunoscutul specialist în domeniu, timişoreanul Ioan Oprescu.

Biserica romano-catolică ”St. Vendelin”
Primul lăcaș romano-catolic datează din 1766, fiind ridicat odată cu aşezarea coloniştilor şvabi în localităţile Hatzfeld şi Landestreu. Biserica iniţială era însă mult mai mică şi în scurt timp a devenit neîncăpătoare. De aceea, în 1876 a fost mărită şi renovată în întregime. În 1911, turnul bisericii avea să fie supraînălţat de la 39 m la 53,5 m, rămânând până astăzi cea mai înaltă construcţie a oraşului. Elementele principale ale arhitecturii se încadrează stilului neo-roman. În interior, altarul principal este dominat de tabloul pictat în ulei (1877), pe pânză (300×180 cm), copie a Madonei Sixtine de Rafael şi dedicată Sf. Vendelin, patronul bisericii. Originalul tabloului (operă a pictorului Pállik Béla din Budapesta) se află la Dresda – Germania. Din cele patru altare laterale, unul provine din capela castelului „Csitó” a contelui Csekonics şi a fost strămutat aici după demolarea castelului în 1937. Frescele, pictura de pe pereţi şi plafonul bisericii au fost realizate de pictorul arădean Geza Ulrich şi de jimbolianul Paul Schnur în anul 1929. Tot în acest an vechea orgă a fost înlocuită cu una de tip Wegenstein cu un pedal, 27 registre sunătoare şi 1796 de tuburi. Din cele cinci clopote ale bisericii, cel mai mare are o greutate de 0,6 tone. Hramul bisericii se sărbătoreşte în fiecare an la 20 octombrie.

Biserica Ortodoxă Română ”Buna Vestire”
Piatra de temelie a actualei biserici s-a pus în anul 1933. Ea avea să fie terminată în 1942, când a fost sfinţită sub hramul „Bunei Vestiri”. Planul Bisericii a fost întocmit de cunoscutul arhitect român Victor Vlad, iar lucrările au fost executate în stil neobizantin, cu trei turle şi o boltă cilindrică, acoperită în întregime cu ţiglă. Pictura murală iniţială în ulei a fost executată de pictorul Vasile Hudici între anii 1938-1941, în acelaşi stil neobizantin. Din anul 2004, cu ocazia sărbătorii Adormirii Maicii Domnului (15 august), sub patronajul Bisericii Ortodoxe se organizează tradiţionala rugă bănăţeană.

Casa șvăbească
Momument istoric din secolul XIX, situat la intersecția străzilor Republicii și Dr. Diel.

Biserica romano-catolică din cartierul Futok
Edificiul a fost ridicat în stil neogotic între anii 1928-1929 după planurile arhitectului jimbolian Hans Jänner, fiind dedicat memoriei lui Michael şi Jakob Bohn. Construcţia a fost finanţată de familia Bohn, proprietara de atunci a fabricii de cărămizi şi ţigle şi a fost realizată în întregime cu materiale produse de această renumită fabrică. De mare valoare este tabloul altarului – reprezentându-l pe Sf. Arhanghel Mihail, patronul bisericii – semnat de cunoscutul pictor jimbolian Stefan Jäger.

Gara
Clădirea gării fost construită în anul 1900 după planurile celebrului arhitect de gări Ferenc Pfaff. Ceasul de pe peron, încă funcțional de la momentul inaugurarii edificiului, este marca Paul Garnier și a fost comandat de la Paris.

Muzeul Pompierilor „ Sf. Florian”
A fost înfiinţat în anul 1993 la iniţiativa asociaţiei Pompierilor Civili „Sf. Florian” Jimbolia, cu sprijinul Primăriei şi a Muzeului Banatului din Timişoara, pentru a cinsti activitatea pompierilor voluntari. Muzeul prezintă obiecte şi dotări specifice formaţiilor voluntare de pompieri din Banat din perioada anilor 1880-1970 care au aparţinut pompierilor jimbolieni, tablouri, fotografii, diplome şi trofee obţinute de pompierii voluntari la concursurile profesionale.
Strada L. Rebreanu nr. 9
Tel/fax: 0256/360770 (Primăria Jimbolia)
Persoană de contact: Adrian Hălăucă, tel.: 074128560
Orar de funcționare: non-stop
Muzeul „Stefan Jäger”
Este dedicat vieţii şi activităţii pictorului Stefan Jäger (1877-1962), cunoscut și ca pictorul șvabilor bănățeni. Deschis în 1996, a fost construit cu sprijinul landului german Bavaria, cuprinzând fosta casă memorială dedicată pictorului (inaugurată în 1969) şi un corp de clădire nou. Clădirea include: o secţie de etnografie, o secţie de arheologie, o încăpere destinată personalităţilor jimboliene, o sală de şedinţe, o cameră tradiţională şvăbească şi un spaţiu destinat expoziţiilor. Atelierul pictorului a rămas neschimbat şi cuprinde, pe lângă obiecte ce au aparţinut pictorului, mai multe lucrări în ulei, acuarele şi schiţe.
Strada T. Vladimirescu nr. 100
Tel/fax: 0256/360770 (Primăria Jimbolia), e-mail: muzeulpresei2007@gmail.com
Persoane de contact: Cristina Dema, tel. 0741-285576
Orar de funcționare: deschis la cerere

Casa Memorială „Dr. Karl Diel”
A fost inaugurată în anul 2000 prin efortul comun al doamnei Pia Brânzeu, strănepoata reputatului chirurg, Spitalului Orăşenesc şi al Primăriei Jimbolia. O statuie a acestei personalităţi se află în faţa Primăriei. Statuia este clasificată ca și monument istoric.
Str. Dr. Diel nr. 1, Jimbolia
Tel/fax: 0256/360770 (Primăria Jimbolia), e-mail: muzeulpresei2007@gmail.com
Persoană de contact: Cristina Dema, tel. 0741-285576
Orar de funcționare: deschis la cerere

Muzeul Căilor Ferate Jimbolia
Găzduiește obiecte vechi folosite în activitatea împiegaților de mișcare, precum și o expoziție de cărți poștale, legitimații de călătorie și monede din diferite perioade.
Zona gării
Tel/fax: 0256/360770 (Primăria Jimbolia), e-mail: muzeulpresei2007@gmail.com
Persoană de contact: Cristina Dema, tel. 0741-285576
Orar de funcționare: deschis la cerere

Muzeul Presei “Sever Bocu”
Ideea acestei instituții unicat în România aparține poetului Petre Stoica, care în anii 90 a convins autoritățile locale să pună la dispoziție un spațiu în acest scop și care a donat colecția sa de ziare și reviste nou înființatului muzeu.
Str. Lorena nr. 35
Tel/fax: 0256/360770 (Primăria Jimbolia), e-mail: muzeulpresei2007@gmail.com
Persoană de contact: Cristina Dema, tel. 0741-285576
Orar de funcționare: luni-vineri, orele 8:30 – 16:30 sau la cerere

Casa Memorială „Petre Stoica”
Casa Memorială “Petre Stoica” este gazda a numeroase volume științifice și de literatură, a unei impresionante colecții de medalii, fotografii, precum și a altor obiecte vechi, care conferă locului o atmosferă aparte, scoțând în evidență parfumul vremurilor de odinioară.
Str. Emmerich Bartzer nr. 14
Tel/fax: 0256/360770 (Primăria Jimbolia), e-mail: muzeulpresei2007@gmail.com
Persoană de contact: Cristina Dema, tel. 0741-285576
Orar de funcționare: deschis la cerere

EVENIMENTE DE INTERES TURISTIC

• Degustarea de vin (cu o tradiție îndelungată, a 56-a ediție a fost în februarie 2020)
• JimboCicleta (concurs de îndemânare pe două roți dedicat copiilor)
• Concurs de pescuit la bălțile din oraș (dedicat copiilor – 1 iunie)
• Parcul cu Povești (cu ocazia zilei de 1 iunie)
• Zilele Jimboliene (ultimul weekend din luna iulie)
• Campionatul de șah
• Memorialul de lupte libere „Gheorghe Tăpălagă” (de-a lungul timpului au participat sportivi ce au obținut, ulterior, rezultate importante la nivel european sau mondial – de exemplu Alina Vuc – dublă vicecampioană mondială, Estera Dobre – 6 medalii de argint la nivel european, David Dobre – medaliat cu aur la Jocurile Francofoniei)
• Memorialul „Georgeta Gazibara-Ottrok (concurs de cros)
• Kirchweih-ul (hramul bisericii romano-catolice, primul weekend din luna august)
• Festivalul „O, brad frumos!” (la începutul lui decembrie)
• Sărbătoarea de Ignat (20 decembrie)

TIMP LIBER, ATRACȚII TURISTICE ÎN ZONĂ

Zona de agrement „Bălţile Jimboliei”:

Se află situate la ieşirea din Jimbolia, pe şoseaua ce duce spre localitatea Comloşu Mare. Sunt de fapt lacuri de origine antropică rezultate în urma excavaţiilor de argilă necesară fabricării cărămizilor efectuate de fosta întreprindere „Ceramica”. Au suprafeţe de până la 7 ha şi adâncimi de până la 25-30 de metri. Deşi nu sunt amenajate din punct de vedere turistic, ele constituie un loc preferat pentru amatorii de pescuit (lacurile sunt populate cu specii valoroase de crap, ştiucă, somn) şi un loc ideal de recreere în zilele călduroase de vară.

Casa Memorială ”Nikolaus Lenau” și Expoziția Etnografică Șvăbească din Lenauheim
La 15 km de Jimbolia se află localitatea Lenauheim, locul nașterii unui din cei mai importanți poeți austrieci din perioada romantică Nikolaus Lenau. Casa Memorială ”Nikolaus Lenau” este amenajată în clădirea în care s-a născut poetul și găzduiește manuscrise, cărți, articole de presă, tablouri și busturi amintind de viața și activitatea lui Lenau. Casa Memorială găzduiește și o expoziție etnografică a șvabilor bănățeni, care cuprinde peste 50 de perechi de păpuși îmbrăcate în portul specific diferitelor sate șvăbești din Banat, respectiv mai multe încăperi mobilate cu mobilieri tipic șvăbesc de acum peste o sută de ani.

Unde mâncăm ?

Restaurant Riviera – Jimbolia, str. Lorena, nr. 1 telefon: 004 0256361605

Restarurant Bulevard – Jimbolia, str. Republicii, 46A telefon: 004 0256362610

Bistrocafe Robert – Jimbolia, str. Republicii, nr. 26 telefon: 004 0256362444

Pizza Venetia– Jimbolia, Str. Republicii, 63 telefon: 004 0256704262

http://www.pizzeria-venetia.com/

Joben Pub – Jimbolia, Calea Timisorii, 3-5 telefon: 004 0722148124

Unde ne cazăm?

Hotel Santa Maria – Jimbolia, str. Republicii, nr. 37 telefon: 004 0256360731,

004 0745847188 tel. international: 004 0741117067

www.hotelsantamaria.ro

Hotel & Restaurant Classic – Jimbolia, str. Tudor Vladimirescu, nr. 76 telefon: 004 0727622530

Pensiune & Restaurant Eden RV – Jimbolia, Calea Motilor, nr. 15 telefon: 004 0735152206

http://www.pensiuneaedenrv.ro

Cum ajungem ?

Cu trenul
Ruta TIMIȘOARA – JIMBOLIA

Distanta: 39 km

Durata: aprox 40 min.
Frecvenţa: 6 trenuri /zi

Linia: Regiotrans

Informatii: https://www.virail.ro/trenuri-timisoara-jimbolia

Cu autobuz/microbuz

Autogara Autotim TimiȘoara ,

Distanța: 44 km

Durata: aprox 1 ora si 10 min

Frecvența: 2 curse /zi

Informații : https://www.autogari.ro/Transport/Jimbolia-Timisoara

Cu maşina personală

RUTA DN 59A

Timișoara – Săcălaz- Beregsău – Carpiniș – Jimbolia

Distanta: 44 km

Durata: aprox 40 min
Dacă te duci cu mașina sau cu autobuzul, vei vedea în parcarea de pe DN 59A, Timișoara – Săcălaz, obeliscul înălțat la momentul finalizării lucrărilor de pietruire a drumului Timișoara – Jimbolia, în 1835.„Monumentul, ridicat cu ocazia pietruirii drumului care duce de la Timișoara spre Săcălaz – Jimbolia – Kikinda Mare, a înfruntat, începând din 1831, vânturile reci de iarnă, ploile de plumb ale toamnelor cenușii și arșița pustiitoare a soarelui bănățean”, sunt câteva dintre informațiile prezentate pe panoul montat de cei de la Directia Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

Monumentul poate fi considerat unic datorită inscripției de pe cele patru fețe ale obeliscului, în limbile: latină, română, germană, maghiară.

LINKURI UTILE

http://jimbolia.ro/jimbolia/prezentarea-orasului/

https://vimeo.com/televiziuneajimbolia

http://jimbolia.ro/wp-content/uploads/documents/publicatii/2013/ghidul_orasului_jimbolia_ed3_2013.pdf

JIMBOLIA, THE TOWN WITH SIX MUSEUMS

ABOUT JIMBOLIA

Name

Jimbolia (Hatzfeld in German, Zsombolya in Hungarian, Žombolj in Serbian; Жомбољ, with Cyrillic letters; Džimbolj in Banat Bulgarian)

Location, geographical data

Jimbolia has over 11,000 inhabitants and is located in the Banat Plain. It is a border town and an important road and railway post between Romania and Serbia. The soils around the town are among the most fertile in Romania, favouring intensive agriculture.

Description

Like other localities in the Banat Plain that were reorganised in the 18^th century, Jimbolia has streets intersecting at right angles. Most of its historical buildings that survived the communist era date back from the 19^th century. During the communist era, a number of blocks of flats were built in the railway station area. Agriculture plays an important role in the town’s economy, but Jimbolia is also an industrial centre: light industry (footwear, clothes, textiles), electrical engineering and electronics, mechanical engineering, plastics industry.

Historical presentation

The town was first attested as Chumbul in 1332-1333, in the records of a papal census of the lands of Banat, taken for taxation purposes. It appears that Wallachians and Cumans lived in this locality in those times.

After 1526, during the Turkish occupation, the name was no longer mentioned in any records, but it appeared again after the inclusion of Banat in the Habsburg Empire. Apparently, the locality was not inhabited in those days. In 1766, German settlers from Mainz, Trier, Sauer, Pfalz, Lotharingia and Luxembourg (today, these regions belong to Western Germany, France and Luxembourg) were brought in the area. In the beginning, two localities, Landestreu and Hatzfeld, were built on the place where Jimbolia lies today; later on, they were joined under the name of Hatzfeld. Hatzfeld is the name of an important minister during Queen Maria Theresa’s reign. The Hatzfeld family came from a locality by the same name in the State of Hesse, Germany.

The first settlers lived in very harsh conditions. In their first year there, 168 of them died because of the swamps around the settlement and the unhealthy environment. The plague epidemic in 1770 killed 553 people.

In 1781, Hatzfeld was first leased, and then sold to Joseph Csekonics.

After the Austro-Hungarian Empire was formed (1867) and Banat went under Hungarian administration, the locality received a massive influx of Hungarian inhabitants and its name was changed to Zsombolya.

During the Industrial Revolution, a number of factories opened in Jimbolia:

– 1864 – the first roof tiles and brick factory in Banat, property of Bohn family
– 1870 – the first steam mill
– 1878 – a hat factory

Jimbolia was a thriving town after it had been connected to Timișoara and Kikinda (today in Serbia) by railway line in 1857.

The cholera epidemic in 1873 killed over 1 000 people.

At the beginning of the 20^th century, Jimbolia was three quarters German and one quarter Hungarian. The Romanians and the Serbians were very few.

After the First World War, the region of Banat was divided. Jimbolia’s economic links were severed and it became a border locality included into the newly formed state of Yugoslavia. It was given back to Romania only in 1924, after a territorial exchange between the two states. Jimbolia was declared a town in the communist era (1950).

After the Second World War, the exodus of the German locals started. In 1956, the Romanians became the ethnic majority for the first time.

In 1945, several hundreds of Germans from Jimbolia were deported to the Soviet Union for five years.

In 1951, part of the inhabitants of Jimbolia were victims of the massive deportations to the Bărăgan Plain. The communist authorities considered them “unsafe elements” close to the border with Yugoslavia.

In the communist years, Jimbolia was famous for the much-coveted “Otter” shoes made for export.

After 1989, an industrial and demographic decline started. Some joint-stock companies were closed (“Canabis” in 1993 and “Soceram” in 1994). At the same time, the town enjoyed a cultural renaissance:

1993 – the Association of Civil Firefighters and the “Florian” Museum of Firefighters are founded;

1995 – the first issue of the Observator de Jimbolia weekly was published;

1996 – the “Stefan Jäger” Museum was opened officially;

1995 – poet Petre Stoica founded the Romania-German Cultural Foundation;

2000 – “Dr. Karl Diel” Memorial House was inaugurated;

2007 – the Railway Museum and the “Sever Bocu” Museum of the Press opened.

The House of Culture and the local television station play an important role in the town.

Legends, stories

The locals still have legends about the castles of Jimbolia. One legend says that Emperor Franz Joseph and his empress crossed the comfortable underground tunnels in their coach from Vienna to Banat; another tunnel allegedly crossed the border to Crnja Castle in Serbia. Some underground tunnel mouths close to the Csekonics Castles are visible, but nobody has found the underground route to Serbia or Vienna.

Csito Castle was built in 1863-1870 near Jimbolia, but it was destroyed after the First World War. Its owners no longer had the financial means to maintain it. Consequently, parts of the castle were sold, but eventually it became a ruin. The largest horse fairs in Hungary were held on the Csito estate in the 19^th century. Thousands of horses were sold there, as the Csekonics were horse breeders.

Personalities

Dr. Karl Diel (1855, Jimbolia – 1930, Jimbolia) was a pioneer of modern surgery in Banat. He studied in Budapest and founded the Town Hospital that was named after him. He performed over 50 000 surgeries. His son-in-law was Dr. Pius Brânzeu.

Stefan Jäger (1877, Cenei – 1962, Jimbolia), the painter of the Banat Swabians, is known for his paintings that illustrate the life of the Banat Swabians in those times.

Petre Stoica (1931, Peciu Nou – 2009, Jimbolia) was a Romanian poet, translator, journalist, press collector and bibliophile, the author with the longest literary career. He was among the spiritual founders of the “1960 Generation”, along with Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Mircea Ivănescu, Cezar Baltag, Modest Morariu, Vasile Gordu. In 1995, he moved with his family from Bucharest to Jimbolia. He founded the “Sever Bocu” Museum of the Press in 2007.

Emmerich Bartzer (1895, Lovrin – 1961, Jimbolia) was violinist, composer, conductor and pedagogue. His granddaughter Dana Bartzer, born in București, was a famous singer of popular music in the 1980s.

Petre Drăgan (1932, Jimbolia – 2007) graduated the Faculty of Medicine Timisoara as a valedictorian in 1987. He was the head of the Urology Department of the Faculty of Medicine Timișoara. The famous surgeon introduced 15 new types of surgery in his career. In 1980, in Timișoara, he performed the first kidney transplant from a living donor. On 25 May 1981, he performed the first double kidney transplant from a deceased donor.

MONUMENTS AND TOURIST SITES

The Town Hall
Jimbolia Town Hall is in the former Csekonics Castle, which was allegedly built at the beginning of the 19^th century. The Csekonics family also owned a manor outside the town perimeter, but it was destroyed after the First World War. The castle in the town centre was renovated several times. At the turn of the 20^th century, it had a yard oriented toward the fourteen-acre park, where the current entrance to the town hall is today. In 1907-1908, the eastern wing on Republicii Street was demolished. Consequently, the initial U shape of the building became an L shape. After prolonged negotiations with the noble family, in 1935, Jimbolia managed to buy the castle and started intensive reconstruction and renovation works.

St Florian Statue was raised before 1866 (some historians say it was built even earlier). The Catholic saint Florian is the patron of the town, its protector against fires and floods, catastrophes that affected the town many times after the Swabians were brought there. The statue is made of sandstone and has three parts: the pedestal, the supporting pole, and the statue itself. The whole statue is over 22 feet high; the octagonal pedestal is 6 feet high. The statue is 8 feet, of which the saint is over 7 feet. The statue was restored in 2002 by the renowned expert Ioan Oprescu from Timișoara.

”St. Vendelin” Roman-Catholic Church
The first Roman-Catholic Church dates from 1766. It was raised when the first Swabian settlers came in Hatzfeld and Landestreu. The original church was much smaller and it soon became too small for the faithful. Consequently, in 1876 it was enlarged and renovated completely, in the Neo-Roman style. In 1911, the tower of the church was raised from 128 feet to 175 feet – it is the highest building of the town. The oil-on-canvas painting (1877) above the altar, 300 x 180 cm, is a copy of Raphael’s Sistine Madonna and it is dedicated to St Vendelin, the patron of the church. The original of the painting (a work by artist Pállik Béla from Budapest) is in Dresden, Germany. Of the four lateral altars, one comes from the chapel of the Csitó Castle of the Csekonics family. It was moved to the church after the castle had been demolished in 1937. The frescoes, the wall paintings, and the ceiling were painted by artists Geza Ulrich from Arad and Paul Schnur from Jimbolia in 1929. In the same year, the old organ was replaced with a Wegenstein organ with one pedal, 27 registers, and 1796 pipes. The heaviest of the five bells weighs 0.6 tonnes. The anniversary of the dedication of the church is on 20 October.

“Buna Vestire” (Annunciation) Romanian Orthodox Church
The foundation stone of this church was laid in 1933. The church was finished in 1942, when it was dedicated to the Annunciation celebration. The Romanian architect Victor Vlad drew the plans of the church. The church was built in the Neo-Byzantine style, with three steeples and a barrel vault. It is covered in tiles. Artist Vasile Hudici did the original mural oil painting in 1938-1941, in the same Neo-Byzantine style. Since 2004, on 15 August, the feast of the Dormition of the Mother of God, the Orthodox Church organises the traditional “rugă”.

The Swabian House
A historical monument from the 19^th century, located at the intersection of Republicii and Dr. Diel Streets.

The Roman-Catholic Church in Futok neighbourhood
The church was raised in the Neo-Gothic style between 1928 and 1929, after the plans drawn by the local architect Hans Jänner. It is dedicated to the memory of Michael and Jakob Bohn. The construction was financed by the Bohn family, who owned the roof tiles and brick factory. The church was made with materials produced in this famous factory. The altar painting is of great value. It represents St Michael the Archangel, the patron of the church, and is the work of the well-known local painter Stefan Jäger.

The Railway Station
The Railway Station was built in 1900 after the plans of the famous railway architect Ferenc Pfaff. The Paul Garnier clock on the platform, which has worked since the edifice was inaugurated, was ordered from Paris.

St Florian Museum of Firefighters
It was opened in 1993, at the initiative of the “St Florian” Association of Civil Firefighters Jimbolia, with support from the local town hall and the Museum of Banat Timişoara, in honour of the volunteer firefighters. The museum exhibits equipment specific to volunteer firefighters in 1880-1970, paintings, photographs, diplomas and trophies obtained at firefighting competitions.
9, L. Rebreanu Street
Tel/fax: 0256/360770 (Jimbolia Town Hall)
Contact person: Adrian Hălăucă, tel.: 074128560
Opening hours: 24-7

“Stefan Jäger” Museum
It is dedicated to Stefan Jäger (1877-1962), the painter of the Banat Swabians. Opened in 1996, it was built with support from the German state of Bavaria. It includes the former memorial house dedicated to the artist (inaugurated in 1969) and a new wing. The museum hosts an ethnography and an archaeology section, a room for local personalities, a meeting room, a traditional Swabian room and an exhibition area. The painter’s studio has remained unchanged and exhibits some of the artist’s personal effects, oil paintings, watercolours and sketches.
100, T. Vladimirescu Street
Tel/fax: 0256/360770 (Jimbolia Town Hall), e-mail: muzeulpresei2007@gmail.com
Contact person: Cristina Dema, tel. 0741-285576
Opening hours: opens on request

“Dr. Karl Diel” Memorial House
It was inaugurated in 2000, through the common effort of Mrs Pia Brânzeu, the famous surgeon’s great-granddaughter, the Town Hospital and the Jimbolia Town Hall. A statue of Dr. Karl Diel, classified as a historical monument, stands in front of the Town Hall building.
1, Dr. Diel Street, Jimbolia
Tel/fax: 0256/360770 (Jimbolia Town Hall), e-mail: muzeulpresei2007@gmail.com
Contact person: Cristina Dema, tel. 0741-285576
Opening hours: on request

The Railway Museum
It exhibits old items used by train dispatchers, as well as postcards, train tickets and coins.

In the Railway Station Area
Tel/fax: 0256/360770 (Jimbolia Town Hall), e-mail: muzeulpresei2007@gmail.com
Contact person: Cristina Dema, tel. 0741-285576
Opening hours: on request

“Sever Bocu” Museum of the Press
in the 1990s, poet Petre Stoica persuaded the local authorities to provide a space for this unique institution and donated his collection of newspapers and magazines to the newly opened museum.
35, Lorena Street
Tel/fax: 0256/360770 (Jimbolia Town Hall), e-mail: muzeulpresei2007@gmail.com
Contact person: Cristina Dema, tel. 0741-285576
Opening hours: Monday-Friday, 8:30 a.m. – 4:30 p.m. or on request

“Petre Stoica” Memorial House
It houses numerous scientific and literary volumes, an impressive collection of medals, photographs and old objects that create a specific old-times atmosphere.
14, Emmerich Bartzer Street
Tel/fax: 0256/360770 (Jimbolia Town Hall), e-mail: muzeulpresei2007@gmail.com
Contact person: Cristina Dema, tel. 0741-285576
Opening hours: on request

EVENTS FOR TOURISTS

• Wine tasting (a long tradition; the 56^th edition took place in February 2020)
• JimboCicleta (cycling competition for children)
• Angling competition (for children – 1 June)
• The Park of Tales (1 June)
• Jimbolian Days (last weekend of July)
• Chess championship
• “Gheorghe Tăpălagă” Freestyle Wrestling Memorial (sportsmen like Alina Vuc – twice runner-up in world championships, Estera Dobre – 6 silver medals at European competitions and David Dobre – gold medal at the Francophone Games have participated in this competition)
• “Georgeta Gazibara-Ottrok” Memorial Cross-country
• Kirchweih (the anniversary of the dedication of the Roman-Catholic Church, first weekend of August)
• “O Christmas Tree” Festival (the beginning of December)
• Ignat Day (20 December)

LEISURE ACTIVITIES, TOURIST ATTRACTIONS IN THE AREA

“Jimbolia Swamps” Recreation Area:

It is located on the road to Comloşu Mare village. The lakes are of anthropogenic origin and appeared following the excavations done for obtaining the clay required by the former “Ceramica” factory. The lakes cover 7 hectares and are 80-100 feet deep. Although they are not prepared for tourists, they are the fishermen’s favourite place, as they are populated with carp, pike and salmon. They are an ideal recreational area in hot summer days.

“Nikolaus Lenau” Memorial House and the Swabian Ethnographic Exhibition in Lenauheim
Lenauheim, a village 15 km from Jimbolia, is the birthplace of Nikolaus Lenau, one of the most important Romantic Austrian poets. “Nikolaus Lenau” Memorial House is the house where the poet was born and exhibits manuscripts, books, press articles, paintings and busts, as well as an ethnographic exhibition of over 50 dolls dressed in the traditional costumes of various Swabian villages. Several rooms display 100-old Swabian furniture.

Places to eat

Restaurant Riviera – Jimbolia, str. Lorena, nr. 1 telefon: 004 0256361605

Restarurant Bulevard – Jimbolia, str. Republicii, 46A telefon: 004 0256362610

Bistrocafe Robert – Jimbolia, str. Republicii, nr. 26 telefon: 004 0256362444

Pizza Venetia– Jimbolia, Str. Republicii, 63 telefon: 004 0256704262

http://www.pizzeria-venetia.com/

Joben Pub – Jimbolia, Calea Timisorii, 3-5 telefon: 004 0722148124

Places to stay

Hotel Santa Maria – Jimbolia, str. Republicii, nr. 37 telefon: 004 0256360731,

004 0745847188 tel. international: 004 0741117067

www.hotelsantamaria.ro

Hotel & Restaurant Classic – Jimbolia, str. Tudor Vladimirescu, nr. 76 telefon: 004 0727622530

Pensiune & Restaurant Eden RV – Jimbolia, Calea Motilor, nr. 15 telefon: 004 0735152206

http://www.pensiuneaedenrv.ro

How to get there?

By train
Route TIMIȘOARA – JIMBOLIA

Distance: 39 km

Duration: about 40 minutes
Service: 6 trains/day

Company: Regiotrans

Information: https://www.virail.ro/trenuri-timisoara-jimbolia

By bus/minibus

Autotim Timișoara Bus Station,

Distance: 44 km

Duration: about 1 hour and 10 minutes

Service: 2 buses/day

Information: https://www.autogari.ro/Transport/Jimbolia-Timisoara

By car

DN 59A

Timișoara – Săcălaz- Beregsău – Cărpiniș – Jimbolia

Distance: 44 km

Duration: about 40 min

If you travel by car or by bus, in the DN 59A parking lot you can see the obelisk raised after the Timișoara – Jimbolia road was paved with stone in 1835. “The monument, built after the route Timișoara-Săcălaz – Jimbolia – Kikinda Mare was paved with stone, lasted against cold winter winds, heavy autumn rains and the summer heat of Banat”, says the panel mounted by the Timiș Direction for the Administration of Roads and Bridges.

The obelisk, a unique monument, has Latin, Romanian, German and Hungarian inscriptions on its four sides.

USEFUL LINKS

http://jimbolia.ro/jimbolia/prezentarea-orasului/

https://vimeo.com/televiziuneajimbolia

http://jimbolia.ro/wp-content/uploads/documents/publicatii/2013/ghidul_orasului_jimbolia_ed3_2013.pdf

JIMBOLIA, STADT DER SECHS MUSEEN

ÜBER JIMBOLIA

Name

Jimbolia (deutsch Hatzfeld, ungarisch Zsombolya, serbisch Žombolj, in kyrillischer Schrift: Жомбољ, auf Banater Bulgarisch Džimbolj)

Geografie

Die Stadt Jimbolia hat über 11.000 Einwohner und liegt in der Banater Ebene. Jimbolia ist eine Grenzstadt und ein wichtiger Grenzübergang (Straße und Bahn) zwischen Rumänien und Serbien. Die Böden im Umfeld der Stadt sind zwischen den etragreichsten Rumäniens und begünstigen intensive Landwirtschaft.

Beschreibung

Ähnlich wie andere Ortschaften der Banater Ebene die im 18. Jahrhundert umorganisiert wurden, hat Jimbolia ein Straßenbild von senkrecht aufeinander verlaufenden Straßen. Die meisten alten Gebäuden, die die kommunistische Zeit überlebt haben, stammen aus dem 19. Jahrhundert. In der kommunistischen Zeit wurden in der Nähe des Bahnhofs eine Reihe von Hochhäusern gebaut.

Obwohl die Landwirtschaft eine wichtige Rolle spielt, ist Jimbolia auch ein wichtiges Industriezentrum, in dem die elektrotechnische und elektronische Industrie sowie Maschinenbau und Kunststoffindustrie vorherrschen.

Geschichte

Jimbolia erscheint zum ersten Mal 1332-1333 in historischen Unterlagen, als im Auftrag des Papstes eine Inventur der Grundstücke des Banats, zwecks Feststellung der Steuern, vorgenommen wird. In diesen päpstlichen Registern wird die Ortschaft unter dem Namen Chumbul geführt. Es scheint, dass der Ort damals von Walachen und Kumanen bewoht war.

Nach 1526, als das Banat zum Osmanischen Reich gehörte, verschwindet der Name Chumbul aus den Annalen. Nach Einbeziehung des Banats in das Habsburger Reich taucht Jimbolia erneut in Dokumenten auf. Es scheint, dass die Ortschaft in diesen Jahren unbewohnt war. 1766 werden deutsche Kolonisten aus den Regionen Mainz, Trier, Sauerland, Pfalz, Lothringen und Luxemburg nach Jimbolia gebracht (im heutigen Deutschland, Frankreich bzw. Luxemburg). Ursprünglich bildeten sich auf dem Gebiet des heutigen Jimbolia zwei neue Ortschaften: Landestreu und Hatzfeld. Später wurden sie unter dem Namen Hatzfeld zusammengeführt. Hatzfeld ist der Name eines wichtigen Ministers der österreichischen Kaiserin Maria Theresia. Der Familiensitz der Hatzfelds war Schloss Hatzfeld aus der gleichnamigen Ortschaft in Hessen, Deutschland.

Die Bedingungen in denen die ersten Kolonisten gelegbt haben waren besonders schwer: die umgebenden Sümpfe begünstigten Krankheiten, die im ersten Jahr allein zu 168 Todesfällen führten. Die Pest-Epidemie von 1770 raffte 553 Personen dahin.

1781 wird Hatzfeld an Josef von Csekonics verpachtet, danach an ihn verkauft.

Nach der Gründung Österreich-Ungarns im Jahre 1867 und der Zuordnung des Banats in die Verwaltung Budapests, ziehen vermehrt Ungarn in die Ortschaft und diese wird offiziell in Zsombolya umbenannt.

Die Industrierevolution ging nicht ohne Folgen an Jimbolia vorbei. Es werden mehrere Betriebe gegründet:
– 1864 die erste Ziegelfabrik des Banats, Eigentümer Familie Bohn
– 1870 die erste Mühle mit Dampfantrieb
– 1878 Hutfabrik

Der wirtschaftliche Aufschwung wir durch die Anbindung Jimbolias an die Bahnlinie Timișoara – Kikinda (heute in Serbien) im Jahre 1857 begünstigt.

1873: Die Cholera-Epidemie hinterläßt über 1.000 Tote.

Zu Beginn des 20. Jahrhunderts bestand die Bevölkerung Jimbolias zu drei Vierteln aus Deutsche, einem Viertel Ungarn sowie Rumänen und Serben.

Nach dem ersten Weltkrieg wird das Banat unter den Nachbarstaaten Rumänien, Serbien und Ungarn aufgeteilt. Die wirtschaftlichen Verbindungen Jimbolias leiden unter den neuen Grenzen, Jimbolia wird eine Grenzstadt. Ursprünglich wurde Jimbolia Serbien zugeteilt (wenige Jahre danach Teil des neu gegründeten Staates Jugoslawien). 1924 erfolgt ein Gebietsaustausch zwischen Rumänien und Jugoslawien und Jimbolia wird rumänisch.

In der kommunistischen Zeit wird Jimbolia zur Stadt erklärt (1950).

Nach dem Zweiten Weltkrieg beginnt der Exodus der Deutschen. 1956 stellen die Rumänen erstmals die Mehrheit in Jimbolia.

1945 werden mehrere Hundert Deutsche aus Jimbolia für 5 Jahre zur Zwangsarbeit in die Sowjetunion gebracht.

1951 findet eine neue Deportation statt, diesmal in die ostrumänische Bărăgan-Steppe statt, der auch etliche Bewohner Jimbolias zum Opfer fahren, die von den kommunistischen Behörden als „unsichere Elemente“ im Grenzbereich zu Jugoslawien gesehen werden.

In den 80-ern wird Jimbolia im Westen Rumäniens dadurch bekannt, dass hier die begehrten Schuhe Marke Otter hergestellt wurden, die auschließlich dem Export gewidmet waren.

In den Jahren nach der Wende von 1989 wird Jimbolia vom industriellen und demographischen Niedergang gekennzeichnet. 1993 schließt der Betrieb Canabis S.A. (Hanfverarbeitung), 1994 schließt auch Soceram S.A. (Keramik). Gleichzeitig findet eine kulturelle Wiedergeburt der Stadt statt: 1993 wird der Verein der Freiwilligen Feuerwehr und das Feuerwehrmuseum Florian gegründet, 1995 erscheint die erste Nummer des Wochenblatts ”Observator de Jimbolia”, 1996 eröffnet das Museum Stefan Jäger (Maler), 1995 gründet der Dichter Petre Stoica in Jimbolia die Deutsch-Rumänische Kulturstiftung, 2000 wird des Gedenkhaus Dr. Karl Diel eröffnet, 2007 das Eisenbahnmuseum. Einzigartig in Rumänien ist das Pressemuseum Sever Bocu, gegründet 2007. Eine wichtige Rolle spielt auch das Kulturhaus der Stadt sowie der lokale Fernsehsender.

Legenden und Geschichten

Unter den Bewohnern Jimbolias kursieren noch die Legenden über die Schlösser des Ortes. Eine Legende sagt, dass sich unter den beiden Schlössern unterirdische Tunnel befanden, mittels derer Kaiser Franz Josef und Kaiserin Sissi bequem per Fiaker aus Wien anreisen konnten. Eine andere Legende berichtet von einem anderen unteriridschen Tunnel, der bis zm Schloss Crnja (heute Serbien) führte. Auch heute kann man noch im Umfeld der zwei Schlösser der Familie Csekonics Öffnungen die in unterirdische Räume führen, aber Tunnel bis Serbien oder Österreich wurden nicht entdeckt.

Schloss Csito: gebaut 1863-1870 am Rande Jimbolias. Wurde nach dem Ersten Weltkrieg zerstört. Da die Inhaber (Familie Csekonics) den Erhalt des Schlosses nicht mehr finanziell sichern konnten, wurden die Immobilien stückweise verkauft und verkamen. Auf dem Gut Csito fanden im 19. Jahrhundert Pferdemärkte statt, die offenbar die größten Ungarns waren. Auf diesen Jahresmärkten wurden Tausende Pferde verkauft. Veranstalter dieser Märkte war Familie Csekonics, die sich hauptsächlich mit der Pferdezucht beschäftigte.

Persönlichkeiten

Dr. Karl Diel (1855 Jimbolia – 1930 Jimbolia): Pionier der modernen Chirurgie im Banat. Studierte in Budapesta. Das Stadtkrankenhaus, das seinen namen trägt, wurde durch sein Wirken gegründet. Während seiner langjährigen Karierre nahm er über 5.000 chirurgische Eingriffe vor. Sein Schwiegersohn war ein anderer anerkannter Arzt, Dr. Pius Brânzeu.

Stefan Jäger (1877 Cenei – 1962 Jimbolia), Maler. Bekannt als der „Maler der Banater Schwaben“, weil seine Malereien oft das Leben der Banater Schwaben portätieren.

Petre Stoica (1931 Peciu Nou – 2009 Jimbolia) war ein rumänischer Dichter, Übersetzer, Publizist, Zeitungs- und Büchersammler. Er gilt als der rumänische Dichter mit der längsten Schaffensspanne. Stoica ist einer der Väter der Kunstbewegung „Generation 60“, nebst Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Mircea Ivănescu, Cezar Baltag, Modest Morariu, Vasile Gordu. 1995 zog Stoica von Bukarest nach Jimbolia und 2007 regte er die Gründung des Pressemuseums Sever Bocu an.

Emmerich Bartzer (1895 Lovrin – 1961 Jimbolia) war ein anerkannter Violonist, Komponist, Dirigent und Pädagoge aus dem Banat. Seine Enkelin Dana Bartzer, geboren in Bukarest, machte sich einen Namen als Schlagersängerin in den 80-ern.

Petre Drăgan (1932 Jimbolia – 2007) Absolvent der Temeschwarer Medizinischen Uni als Generationsbester im Jahre 1987, war Lehrstuhlleiter der Urologie an der Medizinischen Universität Timișoara. Der renommierte Urologe führte im Laufe seiner Karriere 15 neue chirurgische Eingriffe ein. In 1980 führte er in Timișoara die erste Nierentransplantation von einem lebenden Spender durch. 1981 führt Drăgan die erste doppelte Nierentransplantion von einem verstorbenen Spender durch, eine rumänische Premiere.

SEHENSWÜRDIGKEITEN

Rathaus
Das Rathaus befindet sich in der ehemaligen Villa der Csekonics, das vermutlich Anfang des 19. Jahrhunderts gebaut wurde. Familie Csekonics hatte weiterhin ein Schloß als Landsitz am Rande der Stadt, das aber nach dem Ersten Weltkrieg zerstört wurde. Die Villa im Stadtzentrum wurde öfters renoviert und geändert. Während der Jahrhundertwende hatte die Villa einen Empfangshof, der im Süden an den sechs Hektar großen Park der Villa angrenzte. Hier befindet sich jetzt der Eingang zum Rathaus. Zwischen 1907 und 1908 wurde der östliche Flügel abgetragen, zur Republicii-Straße orientiert war. So änderte sich der Grundsitz des Gebäudes von U- zur L-Form und das Gebäude erhielt sein jetziges Aussehen. Nach langwierigen Verhandlungen einigte sich die Ortsverwaltung mit den Eigentümern auf einen Kauf, so dass die Gemeinde 1935 in den Besitz der Villa geriet und weitläufige Renovierungsarbeiten einleitete.

St.-Florian-Statue
Die Statue wurde 1866 aufgestellt, wie auf dem Sockel vermerkt ist (manche Historiker schlagen sogar ein älteres Datum vor). Die Statue zeigt den Heiligen Florian, ein Heiliger aus dem katholischen Kalender, Schutzpatron von Jimbolia und Beschützer vor Brände und Überschwemmungen, Katastrophen die den Ort nach Ansiedlung der Banater Schwaben öfters heimgesucht haben. Das Denkmal ist aus grauem Sandstein hergestellt und gliedert sich in drei Teilen: Sockel, Säule und Statue. Die Gesamthöhe ist von 6,76 m, davon 1,75 m auf den achteckigen Sockel entfallen. Die Basis der Säule ist quadratisch und verziert. Die Säule beträgt 2,6 m. Auf ihr ist die Statue des Heiligen platziert, die eine Höhe von 2,41 m hat, davon 2,2 m auf die Figur entfallen. Die Statue ist 2002 vom anerkannten Spezialisten Ioan Oprescu aus Timișoara restauriert worden.

Römisch-katholische Kirche ”St. Wendelin”
Die erste römisch-katholische Kirche entsand 1766, und wurde bei Ankunft der schwäbischen Kolonisten in den Orten Hatzfeld und Landestreu errichtet. Die ursprüngliche Kirche war allerdings viel kleiner und erwies sich bald als ungenügend für die wachsende Gemeinde. Deshalb wurde sie 1876 vergrößert und vollständig renoviert. 1911 wurde der Turm von 39 m auf 53,5 m erhöht und bleibt bis heute der höchste Bau der Stadt. Die Kirche ist von der Architektur dem neurömischen Stil zuzuordnen. Der Hauptaltar besticht durch ein Ölgemälde auf Leinwand (1877), dass die Mutter Gottes mit Kind darstellt, eine Kopie der sixtinischen Madonna von Rafael und die dem Heiligen Wendelin, dem Schutzpatron der Kirche, gewidmet ist. Das Original des Gemäldes von Pállik Béla aus Budapest befindet sich in Dresden. Einer der vier Nebenaltäre stammt aus dem Schloss Csitó, der Landsitz des Grafen Csekonics, und wurde hier vor dem Abbau des Schlosses 1937 gebracht. Die Fresken und Wandmalereien, einschließlich Decke wurden 1929 von den Malern Geza Ulrich aus Arad und Paul Schnur aus Jimbolia erstellt. Ebenfalls in diesem Jahr wurde die alte Orgel durch eine neue Wegenstein-Orgel mit einem Pedal, 27 Registern und 1796 Pfeifen ersetzt. Die schwerste der fünf Glocken wiegt 0,6 Tonnen. Kirchweih wird jährlich am 20. Oktober gefeiert.

Rumänisch-orthodoxe Kirche Maria Verkündigung
Der Grundstein der Kirche wurde 1933 gelegt. Beendet wurde der Bau 1942 und die Kirche Mariä Verkündigung geweiht. Die Kirche wurde vom bekannten rumänische Architekten Victor Vlad entworfen, der ein Gotteshaus im neo-byzantinischen Stil schuf, mit drei Türmen und einer zylindrisch geformten Decke. Die Dächern sind mit Ziegeln gedeckt. Die ursprüngliche Wandmalerei in Öl wurde zwischen 1938-1941 von Vasile Hudici ebenfalls im neo-byzantinischen Stil erstellt. Seit 2004 wird zu Mariä Himmelfahrt (15 August) das traditionelle Banater Kirchweihfest gefeiert.

Das Schwäbische Haus
Denkmalgeschütztes Haus aus dem 19. Jahrhundert an der Ecke Str. Republicii und Str. Dr. Diel.

Römisch-katholische Kirche aus dem Futok-Viertel
Das Gotteshaus wurde 1928-1929 im Stil der Neugotik nach Plänen des Hatzfelder Arcjitekten Hans Jänner erbaut und ist dem Gedächnis von Michael und Jakob Bohn gewidmet. Der Bau wurde von der Unternehmerfamilie Bohn finanziert, die damals eine Ziegelfabrik betrieb. Der gesamte Bau wurde mit Ziegeln realisiert, die in der Fabrik Bohn hergestellt wurden. Von großem Wert ist das Altarbild, das den Schutzpatron der Kirche, den Erzengel Michael darstellt. Das Gemälde wurde vom bekannten Hatzfelder Maler Stefan Jäger geschaffen.

Bahnhofsgebäude
Das Bahnhofsgebäude wurde 1900 nach Plänen des damals berühmten Bahnhofsarchitekten Ferenc Pfaff gebaut. Die Uhr auf dem ersten Bahnsteig, die noch immer funktioniert, wurde 1900 bei Paul Garnier in Paris bestellt.

Feuerwehrmuseum St. Florian
Das Museum wurde 1993 auf Betreiben des Vereins der Freiwilligen Feuerwehr St. Florian aus Jimbolia mit Unterstützung des Bürgermeisteramtes Jimbolia und ders Banater Museums aus Timișoara gegründet. Das Museum zeigt Gegenstände und Einrichtung die von freiwilligen Feuerwehrleuten im Banat zur Bekämpfung von Bränden in der Zeitspanne 1880-1970 verwendet wurden, sowie Bilder, Fotografien, Diplome und Pokale, die von der Feuerwehr aus Jimbolia bei verschiedenen Wettbewerben gewonnen wurden.
Str. L. Rebreanu nr. 9
Tel/Fax: +40 256/360770 (Rathaus Jimbolia)
Kontaktperson: Adrian Hălăucă, Tel.: +40 741 28560
Programm: non-stop
Museum Stefan Jäger
Das Museum ist dem Leben und Werk des Malers Stefan Jäger (1877-1962), dem Maler der Banater Schwaben, gewidmet. Das Museum wurde 1996 mit Unterstützung des Landes Bayern eröffnet und umfasst das Gedenkhaus Stefan Jäger, das bereits 1969 eingeweiht wurde, sowie einen neu gebauten Flügel. Das Gebäude beherbergt eine ethnographie und eine archäologische Ausstellung, ein Zimmer zum Thema Persönlichkeiten aus Jimbolia, einen Sitzungsraum, ein traditionelles schwäbisches Zimmer und einen Saal für temporäre Ausstellungen. Das Atelier des Malers ist unverändert geblieben und beinhatet, nebst Gegenständen die Jäger gehört haben auch mehrere Skizzen sowie Gemälde in Öl und Aquarel.
Str. T. Vladimirescu nr. 100
Tel/Fax: +40 256/360770 (Rathaus Jimbolia), E-Mail: muzeulpresei2007@gmail.com
Kontaktperson: Cristina Dema, Tel. +40 741-285576
Programm: geöffnet auf Anfrage

Gedenkhaus Dr. Karl Diel
Das Gedenkhaus wurde 2000 auf Betreiben der Urenkelin des berühmten Chirurgen Pia Brânzeu sowie des Stadtkrankenhauses und des Bürgermeisteramtes Jimbolia dem Publikum zugänglich gemacht. Eine Statue von Dr. Diel befindet sich vor dem Rathaus und ist denkmalgeschützt.
Str. Dr. Diel nr. 1, Jimbolia
Tel/Fax: +40 256/360770 (Rathaus Jimbolia), E-Mail: muzeulpresei2007@gmail.com
Kontaktperson: Cristina Dema, Tel. +40 741-285576
Programm: geöffnet auf Anfrage

Eisenbahnmuseum
Das Museum zeigt alte Gegenstände, die von Eisenbahnern in ihrer Tätigkeit benutzt wurden sowie alte Postkarten, Fahrausweise und Münzen. Găzduiește obiecte vechi folosite în activitatea împiegaților de mișcare, precum și o expoziție de cărți poștale, legitimații de călătorie și monede din diferite perioade.
Neben Bahnhof
Tel/Fax: +40 256/360770 (Rathaus Jimbolia), E-Mail: muzeulpresei2007@gmail.com
Kontaktperson: Cristina Dema, Tel. +40 741-285576
Programm: geöffnet auf Anfrage

Pressemuseum Sever Bocu
Die Idee zu diesem einigartigen Museum in Rumänien hatte der Dichter Petre Stoica, der in den 90-ern die damaligen lokalen Behörden überzeugt hat, für das Museum Räumlichkeiten zur Verfügung zu stellen und dazu seine Zeitungssammlung gespendet hat.
Str. Lorena nr. 35
Tel/Fax: +40 256/360770 (Rathaus Jimbolia), E-Mail: muzeulpresei2007@gmail.com
Kontaktperson: Cristina Dema, Tel. +40 741-285576
Programm: montags-freitags 8:30 – 16:30 oder auf Anfrage

Gedenkhaus Petre Stoica
Das Gedenkhaus beherrbergt zahlreiche Bücher aus Wissenschaft und Literatur, eine beeindruckende Sammlung von Medaillen, Fotografien sowie andere alte Gegenstände, die dem Haus seine besondere Atmosphäre aus vergangenen Zeiten verleihen.
Str. Emmerich Bartzer nr. 14
Tel/Fax: +40 256/360770 (Rathaus Jimbolia), E-Mail: muzeulpresei2007@gmail.com
Kontaktperson: Cristina Dema, Tel. +40 741-285576
Programm: geöffnet auf Anfrage

VERANSTALTUNGEN UND EVENTS

• Weinverkostung (mit einer langen Tradition, die 56. Auflage war im Februar 2020)
• JimboCicleta (Geschicklichkeitswettbewerb im Radfahren für Kinder)
• Angelwettbewerb (für Kinder – 1. Juni)
• Märchenpark (1. Juni)
• Tage von Jimbolia (letztes Wochenende im Juli)
• Schach-Wettbewerb
• Wettbewerb im Freistilringen „Gheorghe Tăpălagă” (an vergangenen Auflagen nahmen Ringer teil, die später bedeutende Ergebnisse erzielt haben, wie Alina Vuc – zweimalige Vizeweltmeisterin, Estera Dobre – 6 Silbermedaillen auf europäischer Ebene, David Dobre – Goldmedaille bei den Spielen der Frankophonie)
• Wettbewerb im Geländelauf „Georgeta Gazibara-Ottrok”
• Kirchweih (Fest der Weihe der römisch-katholische Kirche, erstes Wochenende im August)
• Fest „O Tannenbaum!” (Anfang Dezember)
• Fest der Schweineschlacht (20 Dezember)

FREIZEIT UND ATTRAKTIONEN IN DER REGION

Erholungsgebiet Jimboliaer Teiche:

Befinden sich bei der Ausfahrt aus Jimbolia Richtung Comloşu Mare. Die Teiche sind eigentich Baggerseen, die durch den Abbau von Ton für die Ziegelfabrik enstanden. Die Baggerseen haben Flächen von bis zu 7 ha und Tiefen von 25-30 m. Obwohl keine Badestrände angelegt wurden, ist das Gebiet trotzdem sehr beliebt, weil es sich in den Seen gut angeln lässt (Karpfen, Hecht, Wels) und es sich an den Ufern an heißen Sommertagen gut erholen lässt.

Gedenkhaus Nikolaus Lenau und Schwäbische Ethnographische Ausstellung in Lenauheim
15 km von Jimbolia entfernt befindet sich die Ortschaft Lenauheim, Geburtsort eines der wichtigsten österreichischen Dichter der Romantik, Nikolaus Lenau. Das Gedenkhaus befindet sich in Lenaus Geburtshaus und beherrbergt Manuskripte, Bücher, Presseartikel, Gemälde und Büsten, die an Nikolaus Lenau und seinem Schaffen erinnern. Im Gedenkhaus befindet sich auch eine ethnographische Ausstellung zum Thema Banater Schwaben, die über 50 Puppenpaare zeigt, die in Trachten angezogen sind, die für die Ortschaften in denen Banater Schwaben gelebt haben, typisch sind. Ebenda gibt es mehrere Räumlichkeiten die găzduiește și o expoziție etnografică a șvabilor bănățeni, care cuprinde peste 50 de perechi de păpuși îmbrăcate în portul specific diferitelor sate șvăbești din Banat, respectiv mai multe încăperi mobilate cu mobilieri tipic șvăbesc de acum peste o sută de ani.

Wo essen wir?

Restaurant Riviera – Jimbolia, str. Lorena, nr. 1 telefon: 004 0256361605

Restarurant Bulevard – Jimbolia, str. Republicii, 46A telefon: 004 0256362610

Bistrocafe Robert – Jimbolia, str. Republicii, nr. 26 telefon: 004 0256362444

Pizza Venetia– Jimbolia, Str. Republicii, 63 telefon: 004 0256704262

http://www.pizzeria-venetia.com/

Joben Pub – Jimbolia, Calea Timisorii, 3-5 telefon: 004 0722148124

Wo übernachten wir?

Hotel Santa Maria – Jimbolia, str. Republicii, nr. 37 telefon: 004 0256360731,

004 0745847188 tel. international: 004 0741117067

www.hotelsantamaria.ro

Hotel & Restaurant Classic – Jimbolia, str. Tudor Vladimirescu, nr. 76 telefon: 004 0727622530

Pensiune & Restaurant Eden RV – Jimbolia, Calea Motilor, nr. 15 telefon: 004 0735152206

http://www.pensiuneaedenrv.ro

Pensiune & Restaurant Eden RV

Wie kommen wir dahin?
Mit der Bahn:
Route TIMIȘOARA – JIMBOLIA

Distanz: 39 km

Dauer: ca. 40 min.
Frequenz: 6 Züge/Tag

Betreiber: Regiotrans

Informationen: https://www.virail.ro/trenuri-timisoara-jimbolia

Mit Bus:

Busbahnhof Autotim Timișoara

Distanz: 44 km

Dauer: ca. 1 Stunde und 10 min

Frequenz: 2 Züge/Tag

Informationen : https://www.autogari.ro/Transport/Jimbolia-Timisoara

Mit PKW:

Nationalstraße DN 59A

Timișoara – Săcălaz – Beregsău – Carpiniș – Jimbolia

Distanz: 44 km

Dauer: ca. 40 min

Wenn Sie mit Bus oder PKW anreisen, können Sie auf einem Parkplatz auf der Nationalstraße DN 59A, bei Săcălaz, ein Obelisk sehen, dass hier aus Anlaß der Pflasterung der Straße im Jahre Timișoara – Jimbolia im Jahre 1831 aufgestellt wurde. „Das Denkmal der Pflasterung der Straße Timișoara – Săcălaz – Jimbolia – GroßKikinda, hat seit 1831, den kalten Winterwinden, den bleiernden Herbstregen und der sengenden Hitze der Banater Sommersonne stattgehalten”, steht auf einer Tafel, die hier von der Straßenverwaltung Timișoara aufgestellt wurde.

Das Denkmal zeichnet sich dadurch aus, dass auf den vier Seiten des Obelisks Inschriften in vier Sprachen angebracht sind: Lateinisch, Rumänisch, Deutsch und Ungarisch.

NÜTZLICHE LINKS

http://jimbolia.ro/jimbolia/prezentarea-orasului/

https://vimeo.com/televiziuneajimbolia

http://jimbolia.ro/wp-content/uploads/documents/publicatii/2013/ghidul_orasului_jimbolia_ed3_2013.pdf

Turul Bisericilor de lemn din Țara Făgetului

O excursie este o lecție de geografie și de istorie. Așezată in partea estică a județului Timiș, Țara Făgetului se prezintă sub forma unui imens amfiteatru, delimitat de Valea Mureșului, Ținutul Pădurenilor, Munții Poiana Ruscăi și zona Lugojului. Cea mai pitorească regiune a județului Timiș este înzestrată cu un relief variat și străbătută de o bogată rețea hidrografică, oferind multiple posibilități de agrement și odihnă în orice anotimp. Microregiunea care se întinde până la Mureș, spre Săvârșin, în sud-estul județului Arad, prezintă floră și faună specifică zonei de interferență deal – munte. Resursele pe care se bazează potențialul sunt terenuri arabile, pășuni, fânețe și păduri de foioase: cer, gorun, stejar, carpen, salcâm, tei, castan și desigur fag – de unde și numele de Țara Făgetului.

Pe lângă bogăția naturală a acestei regiuni, așezată in jurul orașului Făget, pe cursul superior al râului Bega, mai sunt și alte argumente care ne invită să o descoperim. Țara Făgetului este, pentru județul Timiș, cea mai reprezentativă zona când vine vorba de păstrarea și transmiterea civilizației materiale si spirituale românești. Călătorul curios va descoperi aici un neprețuit tezaur de veche civilizație românească. Arhitectura arhaică specifică zonei este reprezentată de locuințe tradiționale, școli și, desigur, renumitele biserici de lemn.

Pornim de la Timișoara “cu roua-n picioare”. Pe autostradă, până la nodul rutier Traian Vuia, sunt 72 km. Ajunși acolo avem și primul obiectiv de interes turistic: Muzeul dedicat vieții si activității marelui inventator Traian Vuia – secție a Muzeului Național al Banatului, deschis de marți până duminică: 10:00 – 18:00. Din comuna Traian Vuia, șoseaua șerpuieste spre masivul dominat de Vârful Padeş trecând pe lângă Lacul Surduc, cel mai mare lac din Timiș, menit sa asigure apa potabilă a orașului Timișoara. Lacul Surduc, în forma de L, a fost construit în perioada 1972 – 1977, se întinde pe o suprafață de 460 ha și este colector al apelor care izvorăsc din Munții Poiană Ruscăi, acumulând 50 milioane de metri cubi de apă. Locul este ideal pentru vacanțe, pescuit, înot, plimbare cu barca și mai nou, de anul acesta, cu catamaranul. In drumul nostru spre satul Zolt trecem pe lângă Mănăstirea Fârdea, prin Gladna Montană și Gladna Română. Iată-ne ajunși la ora 10 la Biserica “Sfinții Apostoli Petru şi Pavel” din Zolt – sec XVIII. Aici ne așteaptă părintele Veniamin Pîrvoni, preot paroh in comuna, cel care ne va călăuzi în incursiunea noastră in lumea bisericilor din lemn. Intrarea în lăcaș păstrează ușa și zăvorul original. Pereții masivi, ciopliți din gorun, stau pe o temelie de piatra. Ultimele lucrări de restaurare datează din 1969. Turnul și acoperișul sunt îmbrăcați in șindrilă, iar pe peretele de sud se găsesc aplicate cruci de lemn purtând numele eroilor care nu s-au mai intors de la război. De la Zolt mai urcăm câțiva kilometri, doar pentru a admira priveliștea de la Luncanii de Sus, dominată de vârful Padeș, 1374 m, cel mai înalt vârf muntos din județul Timiș. Constatăm că se lucrează la drum. Cândva, cei 4 -5 km vor fi asfaltați, deschizând astfel o nouă ruta de la Zolt spre Luncanii de Jos și Tomesti.

Ne întoarcem spre Făget și prima oprire este la Biserica „Sfânta Cuvioasa Paraschiva” din Bătești – sec. XVIII. A fost strămutată aici dint-o așezare azi dispărută, Veța, de langă Făget. Ușa scundă și ingustă de 0,90m este cioplită dintr-o singură bucată de lemn de stejar. De la restaurea din 1966, este așezată pe o fundație și un soclu de piatră de carieră. Tălpoaiele și bârnele din structura pereților sunt masive, executate prin cioplirea cu barda, iar încheieturile de la pronaos și altar se termină în coadă de rândunică, lucrate cu gust, fără nici un cui.

De la Bătești, la Jupânești sunt doar 9 km pentru a descoperi singurul centru de olărit activ din județul Timiș. Aproape fiecare gospodărie avea cuptor și roată de olărit. Astăzi mai sunt doar doi meșteri. In fiecare an, la sfârșit de august, se organizează singurul târg al olarilor din vestul țării. In satul Jupânești, situat pe valea Vădanei (afluent al râului Bega), poate fi vizitată Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Jupâneşti – sec. XVIII. Astazi este biserica de cimitir . Ferestrele mici sunt originale și deasupra pronaosului scund se inalță un mic turnuleț clopotniță. În drum spre Jupânești putem descoperi tezaurul de la Brănești, obicei vechi de sute de ani , care se păstreaza cu sfințenie, încă, în satele din aceasta zona: ”Dubașii din Brănești”, tinerii toboșari care în fiecare an de Crăciun duc colindul din casă in casă, la biserici și la mânăstire, îmbrăcați în costume populare moștenite din tată-n fiu.

Alegem totuși să pornim spre Margina, comună aflată la mai puțin de 10 km de Făget, renumită în țară și peste hotare pentru “Mic Dejun la Margina”. Turiștii care ajung aici învață gustul lucrurilor simple și bune. Așezată pe Valea Begheiului, localitatea este atestată documentar la 1365 si se presupune că este satul natal al Elisabetei, mama lui Iancu de Hunedoara. Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Margina – 1737 se află in cimitirul comunei. Pereții sunt ciopliți din bârne de stejar și sunt acoperiți la exterior cu lipituri de pământ . Se mai păstrează încă cele patru icoane impărătești originale, realizate la inceput de sec XIX de pictorii Lazar și Gheorghe Gherdanovic, tata si fiu. Plecăm mai departe spre Groși pentru a vizita Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Groşi – 1741, adusă aici în 1826 de la Căpâlnaș, de pe Valea Mureșului.

Ca să ajungem de la Groși la Bulza, unde se află Biserica “Sfântul Ioan Teologul” – 1820 ar trebui să parcurgem un drum de 30 km, trecând prin județul Arad, aproape de valea Mureșului. Biserica se remarcă printr-o originală decorație exterioară, pereții din lemn, fiind tencuiți după modelul bisericilor de zid, având ornamente vegetale. Ghidul nostru nu a inclus-o pe lista obiectivelor de vizitat, ne povestește că din păcate fundațiile de lemn au suferit degradări semnificative. Cu speranța ca se vor găsi resurse pentru renovare si pentru valorificarea acestui patrimoniu neprețuit, revenim la Margina.

Sunt cel puțin trei optiuni: 5 km până la Biserica “Sfântul Nichita Romanul” din Nemeşeşti – 1798, 12 km până la Biserica “Sfinții Apostoli Petru şi Pavel” din Coşeviţa – 1776 si 8 km până la Homojdia, ca să vedem Biserica “Adormirea Maicii Domnului” – 1782. O alegem pe cea de-a patra: șoseaua care ne duce până la Luncanii de Sus. Prima oprire, Curtea, comuna așezată la confluența celor două cursuri ale Begheiului: Bega Caldă (Bega Poienilor) și Bega Rece (Bega Luncani). Biserica “Cuvioasa Paraschiva” din Curtea – a fost ridicată la 1794, așa cum consemnează pisania scrisă în cirilică pe o grindă din pronaos. Este cea mai spațioasă biserica de lemn păstrată în Banat. Lăcașul de cult este pictat și regăsim aici numele celebrilor zugravi de biserici din sec XiX – Petru Nicolici si Lazar Gherdanovici. Urmează un popas la Mănăstirea ”Izvorul lui Miron”, zidită în anii 1921 – 1929 pe locul numit ”Balta Caldă” la Românești, iar apoi la Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Pietroasa – 1779. În tradiția locală, satul Pietroasa ar fi fost întemeiat de două familii de pietrari originari din zona învecinată, a Hunedoarei, locul fiind ales pentru prezența pietrei potrivite pentru realizarea roților de moară. Bisericuța este situată in mijlocul cimitirului, pe o colină ce domină așezarea dinspre nord. Mai parcurgem 4 km pe șoseaua care șerpuieste în tandem cu Bega Poienilor și ajungem la Crivina de Sus unde se afla Biserica „Cuvioasa Paraschiva”. Pisania săpată în partea superioară a tocului ușii precizează clar: ” Făcut-au această biserică AD 1676”. Sursele arată că cea mai veche și cea mai bine conservată dintre bisericile de lemn din Banat a fost adusă la 1717 din localitatea Ilia, de pe Mureș, ca donație a unei văduve bogate către mica comunitate locala, numarând la acea vreme 10 case. Următorii 7 km de șosea ne aduc la Poieni, satul ascuns in inima munților, punct de plecare spre Cascada Șopot si alte drumeții în Munții Poiana Ruscăi. Descoperim Biserica “Cuvioasa Paraschiva” din Poieni – 1791. Icoanele sunt originale din anul 1812 cand au fost pictate de renumitul zugrav Petru Nicolici. E o biserica vie, așa numește părintele-ghid bisericile în care se țin încă slujbe religioase duminica și în zilele de sărbătoare.

În excursie, stiți și voi, e ca în viață: te uiți la ceas și, musai, faci alegeri. Astfel că ne întoarcem la Românești unde vizităm Biserica “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Româneşti – sec XVIII, pentru ca la finalul unei zile pline să ne bucurăm de un popas la Valea Lui Liman și de odihnă binemeritată la 800 m altitudine, la Mânăstirea Luncanii de Sus, închinată ”Acoperământului Maicii Domnului”.

La întoarcere spre Timișoara noi trecem cu viteză pe autostradă, în timp ce ele, ”bisericile înlemnite”, ascunse între colinele dintre Bega-Timiș și Mureș, rămân înțepenite în timp și spațiu, acolo unde au fost construite acum mai bine de 250 de ani.

Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Povergina – 1782

Biserica “Cuvioasa Paraschiva” din Dobresti – 1832

Biserica „Sfântul Dumitru” din Dubeşti – sec XVII

Biserica “Naşterii Maicii Domnului” din Crivobara – 1780

Și bisericile ”călătoresc”, nu-i așa ?! In urmă cu sute de ani, dar și în vremuri actuale. In prezent motivele sunt diferite și tehnica, în mod sigur, mult mai avansată decât in sec XVIII. De exemplu Biserica ”Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil” din Topla poate fi admirata din 1992 la Muzeul Satului Bănățean de la Pădurea Verde – Timișoara, iar Biserica ”Sf. Dimitrie” – 1774 , adusa de la Hodoș în 1970, bisericuța aceea din lemn de stejar, lipită la exterior cu pamânt poate fi văzută tot la Timișoara, când trecem pe lângă Centrul Eparhial – Mitropolia Banatului.

• Evenimente de interes turistic în areal
• Zilele Lacului Surduc
• Târgul Olarilor Jupânești
• Mic dejun la Margina
• Banat Brunch La Șură
• Concert Simfonic la Peștera Românești

Detalii privind datele de organizare a evenimentelor pe www.turismtimis.ro si aplicația Discover Timiș

• Atracții turistice în zonă
• Lacul Surduc
• Muntii Poiana Ruscă
• Mic dejun la Margina
• Muzeul Satului din Sintești
• Muzeul Traian Vuia
• Casa Olarului din Dumbrava
• Valea lui Liman
• Peștera Românești
• Cascada Șopot, Pietroasa
• Drumul Transluncani
• Link-uri: web, youtube – accesibile pentru informații suplimentare

http://mitropolia-banatului.ro/bisericile-de-lemn-din-arhiepiscopia-timisoarei/

https://discovertimis.com/places/bisericile-de-lemn-din-tara-fagetului-kt4qkwcmnkzieq

https://prinbanat.ro/cea-mai-veche-biserica-de-lemn-din-banat/

https://turismtimis.ro/obiective-turistice-in-tara-fagetului/

https://www.primariamargina.ro/turism/informatii-turistice/mic-dejun-la-margina

https://www.primariafaget.ro/

https://culturatimis.ro/wp-content/uploads/2017/07/Patrimonium_Banaticum_bun.pdf

Bibliografie: ”CĂRĂRILE CREDINȚEI” (Doina Antoniuc, Dan Leopold Ciobotaru, Andrei Medinski, Iza Maria Oana, preot Zaharia Pereș, Virgiliu Sterian, Violeta Zonte, Sorin Onișor, consultant științific Ion Hațegan)

• Cum ajungem
• Cu trenul
  Ruta: TIMIȘOARA NORD – FĂGET

Distanta: 75 km

Durata: aprox 120 min.
Frecvenţa: 4 trenuri /zi

Linia: Regiotrans

Informatii: https://www.virail.ro/trenuri-timisoara-faget

• Cu autobuz/microbuz

Autogara Autotim TimiȘoara ,

Distanța: 95 km

Durata: aprox 120 min

Frecvența: 6 curse /zi

Informații : https://www.autogari.ro/Transport/Timisoara-Faget

• Cu maşina personală

RUTA A1 – DN 68A

Timișoara – Remetea Mare- Traian Vuia – Faget

Distanta: 82 km

Durata: aprox 60 min

• Unde mâncăm
• Bistro Evoratest – str. Coriolan Brediceanu, 40, Făget, telefon: 004 0256 325 048
• Caffe Padeșul –Calea Lugojului, 24, Făget, telefon: 004 076 906 8333

http://www.complexpadesul.ro

• Casa Ardeleană – sat Luncanii de Jos, 70, com. Tomești, telefon: 004 072 333 4111

https://www.pensiunea-ardeleana.ro/

• Hanul Lui Bogdan – DN68A, România, Făget, telefon 004 073 191 4852

Hanul lui Bogdan – Cazare – Restaurant – Pensiune – Evenimente

• Baza de Agrement Ștrand Făget, telefon: 004 072 086 5499
• Unde ne cazăm
• Cabana Artemis – Mănăștiur, telefon: 004 0256 325 885 | 004 072 354 5387
• Casa Ardeleană – sat Luncanii de Jos, 70, com. Tomești, telefon: 004 072 333 4111

https://www.pensiunea-ardeleana.ro/

• Campare cu cortul pe malul lacului Surduc – info locație telefon: 004 073 397 7189
• Căsuțele de la Groși, telefon: 004 077 091 9740
• Complex turistic Valea lui Liman , telefon: 004 073 501 2511

https://valea-lui-liman.ro/

• Hanul Lui Bogdan – DN68A, România, Făget, telefon: 004 073 191 4852

Hanul lui Bogdan – Cazare – Restaurant – Pensiune – Evenimente

• Margescu – Căsuțe pe malul lacului La Luma, telefon: 004 073 566 3163
• Pensiunea Alpin – sat Luncanii de Jos, com. Tomești, telefon: 004 072 315 2837
• Pensiunea Casa Ana – str. Principală, 165, com. Gladna Română, telefon: 004 074 108 4172
• Pensiunea Maria – Lac Surduc, 101, com. Fârdea, telefon: 004 073 397 7189
• Lista bisericilor de lemn din Regiune Făget – Timiș

Bisericile sunt deschise la cerere și in timpul slujbelor religioase (in bisericile active)

Va rugăm să anunțați din timp vizita dvs, astfel încât bisericile să fie deschise.

Persoana de contact: Preot Veniamin PIRVONI – telefon: 004 074 047 4623

Epitrop Iulius ANDRASONI- telefon: 004 0356 524 244

Protopopiat ortodox Faget, Calea Lugojului, 4 – telefon: 004 0256 320 586

Biserica “Sfinții Apostoli Petru şi Pavel” din Zolt

Biserica „Sfânta Cuvioasă Paraschiva” din Bătești

Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Jupâneşti

Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Margina

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Groşi

Biserica “Sfântul Ioan Teologul” din Bulza

Biserica “Sfântul Nichita Romanul” din Nemeşeşti

Biserica “Sfinții Apostoli Petru şi Pavel” din Coşeviţa

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” Homojdia

Biserica “Cuvioasa Paraschiva” din Curtea

Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Pietroasa

Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Crivina de Sus

Biserica “Cuvioasa Paraschiva” din Poieni

Biserica “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Româneşti

Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Povergina – 1782

Biserica “Cuvioasa Paraschiva” din Dobrești – 1832

Biserica „Sfântul Dumitru” din Dubeşti – sec XVII

Biserica “Naşterii Maicii Domnului” din Crivobara – 1780

Wooden Churches of Țara Făgetului – Tour

A trip is like a geography and history lesson. Located in the eastern part of Timiș County, Țara Făgetului (Făgetului Country) resembles a huge amphitheatre delimited by Mureșului Valley, the Pădureni area, the Poiana Ruscăi Mountains, and the Lugoj area. The most picturesque region in Timiș County has diverse landscapes and a rich river network that provide numerous recreational facilities in any season. The region spreads out up to the Mureș River, toward Săvârșin, in the south-eastern part of Arad County. Its flora and fauna is specific to the hill-mountain zone. Its resources are arable lands, grasslands, and deciduous woods: Turkey oak, sessile oak, hornbeam, black locust, lime, oak, chestnut and beech trees (the Romanian word for beech is “fag”, hence the name of the region).

Besides the natural richness of the region around the town of Făget, on the upper course of the Bega River, there are other arguments to discover this part of the country. For Timiș County, Țara Făgetului is highly representative for the preservation of the Romanian material and spiritual civilisation. Here the traveller will discover a priceless treasure of old Romanian civilisation. The characteristic archaic architecture is represented by traditional houses, schools and the famous wooden churches.

We leave Timișoara at daybreak. On the motorway, there are 72 km up to the Traian Vuia road node, where we reach our first tourist destination: the museum dedicated to the life and work of the great inventor Traian Vuia, a section of the National Museum of Banat, opened Tuesday to Sunday, from 10 a.m. to 6 p.m. From Traian Vuia village, the road winds toward the Padeș Peak, along Lake Surduc, the largest lake in Timiș County that provides Timișoara with drinking water. This L-shaped lake was formed in 1972-1977 and covers 460 ha. It collects the waters springing from the Poiană Ruscăi Mountains, accumulating 50 million cubic meters of water. The place is ideal for holidays, fishing, swimming, boat and, more recently, catamaran trips. On our way to Zolt village, we pass by Fârdea Monastery, then through Gladna Montană and Gladna Română. At 10 a.m. we arrive at Zolt. Father Pîrvoni, the village priest, welcomes us. He will be our guide through the world of wooden churches. The “Sts Peter and Paul” Church in Zolt (18^th century) still has the original door and bolt at the entrance. The massive oak walls stand on a stone foundation. The church was last restored in 1969. The tower and the roof are covered with weatherboard. Wooden crosses with names of war heroes cover the southern wall. From Zolt we travel several kilometres to admire the sight at Luncanii de Sus, dominated by the Padeș, the highest peak in Timiș Country (1374 m). The road is under construction. Soon, the 4-5 kilometres will open a new route from Zolt to Luncanii de Jos and Tomești.

We go back toward Făget. The first stop is “St Paraskeva” Church (18^th century) from Bătești. It was moved there from Veța, a former settlement near Făget. The three-foot short, narrow door is made of only one oak log. Since its restoration in 1966, is has had a stone foundation and pedestal. The wood beams are sturdy, carved with axes, and the swallowtail joints in the pronaos and the altar have no nails.

It is only 9 km from Bătești to Jupânești, where we discover the only active pottery centre in Timiș County. Before, almost every household in Jupânești had a kiln and a potter’s wheel. Now only two potters have remained. The only potters fair in the west of the country is organised at the end of August every year. In Jupânești, a village on Vădanei Valley (the Vădana is an affluent of the Bega), you can visit “St. Paraskeva” Church (18^th century). Today, it is the church of the cemetery. The small windows are original and a small belfry stands above the pronaos. Brănești village preserves a very old tradition, The Drummers of Brănești – at Christmas, young people dressed in folk costumes inherited from their parents go from house to house, to the church and the monastery and sing carols.

We go toward Margina, a village about 10 km from Făget, famous in the country and abroad for the Breakfast at Margina. Located on the Bega Valley, the place was first attested in 1365. It is allegedly the birthplace of Elisabeta, Iancu de Hunedoara’s mother. The “St Paraskeva” Church in Margina (1737) is in the village graveyard. Its walls are made of carved oak beams and covered with earth on the outside. The four original icons painted by Lazar and Gheorghe Gherdanovic, father and son, at the beginning of the 19^th century have been preserved. We travel to Groși, to visit the “Dormition of the Mother of God” Church (1741), brought there from Căpâlnaș, on the Mureș Valley, in 1826.

To go from Groși to Bulza, to see the „St John the Theologian” Church (1820), we travel 30 km through Arad County, close to the Mureș Valley. This church has beautiful exterior decorations and plastered wooden walls with vegetal ornaments. Our guide has not included it on his sites list. He tells us that unfortunately its wooden foundations are highly deteriorated.

In the hope that this priceless church will one day by restored, we return to Margina. From there, we have at least three options: 5 km to “St Nicetas the Goth” Church from Nemeșești (1798), 12 km to “Sts Peter and Paul” Church from Coșevița (1776) and 8 km to “The Dormition of the Mother of God” Church (1782) in Homojdia.

We choose a fourth option, one that takes us to Luncanii de Sus. The first stop is Curtea, a village located at the confluence of the two branches of the Bega: the Warm Bega (the Bega of the Glades) and the Cold Bega (the Luncani Bega). The “St Paraskeva” Church in Curtea was raised 1794, as the Cyrillic inscription on a beam in the pronaos says. It is the largest wooden church preserved in Banat. It was painted by the famous artists Petru Nicolici and Lazar Gherdanovici in the 19^th century. Next, we visit Miron’s Spring Monastery, built at Românești between 1921 and 1929, on a place called “The Warm Swamp”. Then we go to “The Dormition of the Mother of God” Church (1779) in Pietroasa. According to the local tradition, Pietroasa village was founded by two families of stone carvers from the neighbouring area of Hunedoara, who chose that place because the stones there were good millstones. The little church stands in the middle of the graveyard, on a small hill in the north of the village. After 4 km on the road that follows the Bega of the Glades, we reach “St Paraskeva” Church in Crivina de Sus village. The inscription on the upper part of the door frame says, “This church was built in 1677 AD.” Sources say that this church, the oldest and best-preserved wooden church in Banat, was brought from Ilia, a village on the Mureș, in 1717, as a donation from a rich widow to the small community of only 10 households. After another 7 km, we reach Poieni, a village in the heart of the mountains, the starting point to Șopot Waterfall and other trips. Here we discover the “St Paraskeva” Church (1791), with icons painted by the well-known painter Petru Nicolici in 1812. It is a “living” church – this is how the priest calls the churches where mass is still held on Sundays and for celebrations.

A trip is like the road through life: you look at the clock and must make choices. So we go back to Românești, where we visit the “Birth of John the Baptist” Church (18^th century). At the end of a full day, we enjoy a stop at Valea Lui Liman, at an altitude of 800 metres, at Luncanii de Sus Monastery dedicated to the “Intercession of the Theotokos” feast.

On the way back to Timișoara, we speed on the motorway, while they, the wooden churches, remain hidden between the hills along the Bega-Timiș and the Mureș, where they were built over 250 before.

“Sts Michael and Gabriel the Archangels” Church of Povergina – 1782

“St Paraskeva” Church of Dobrești – 1832

“St Demetrios” Church of Dubeşti – 17^th century

“Nativity of Mary” Church of Crivobara – 1780

Churches “travel”, don’t they? They travelled hundreds of years ago and they do it today too. However, nowadays the reasons and the methods are different and much more advanced than in the 18^th century. For example, “Sts Michael and Gabriel the Archangels” Church of Topla can be admired at the Banat Village Museum since 1992. “St Demetrios” (1774), was brought from Hodoș in 1970; it is the oak church that we see when we pass by the Eparchy Centre – The Metropolis of Banat.

• Events for tourists
• Surduc Lake Days
• Potters Fair – Jupânești
• Breakfast at Margina
• Banat Brunch “La Șură”
• Tourist attractions/Trips, leisure activities
• Surduc Lake, the biggest lake in Timiș County, offers the joy of fishing, a beautiful sunset and camping facilities
• Breakfast at Margina
• Village Museum at Sintești
• “Traian Vuia” Museum
• Potter’s House – Dumbrava
• Valea lui Liman
• Cave of Românești
• Links: web, youtube – accessible for further information

http://mitropolia-banatului.ro/bisericile-de-lemn-din-arhiepiscopia-timisoarei/

https://discovertimis.com/places/bisericile-de-lemn-din-tara-fagetului-kt4qkwcmnkzieq

https://prinbanat.ro/cea-mai-veche-biserica-de-lemn-din-banat/

https://turismtimis.ro/obiective-turistice-in-tara-fagetului/

https://www.primariamargina.ro/turism/informatii-turistice/mic-dejun-la-margina

https://www.primariafaget.ro/

https://culturatimis.ro/wp-content/uploads/2017/07/Patrimonium_Banaticum_bun.pdf

References: “CĂRĂRILE CREDINȚEI” (The Paths of Faith) (Doina Antoniuc, Dan Leopold Ciobotaru, Andrei Medinski, Iza Maria Oana, priest Zaharia Pereș, Virgiliu Sterian, Violeta Zonte, Sorin Onișor, scientific advisor Ion Hațegan)

• How do we get there

By train
Route: TIMIȘOARA NORD – FĂGET

Distance: 75 km

Time: aprox 120 min.
Frequency: 4 trains /day

Line: Regiotrans

Information: https://www.virail.ro/trenuri-timisoara-faget

By bus

Autogara Autotim TimiȘoara ,

Distance: 95 km

Time: aprox 120 min

Frequency: 6 races /day

Information: https://www.autogari.ro/Transport/Timisoara-Faget

By personal car

Route: A1 – DN 68A

Timișoara – Remetea Mare- Traian Vuia – Faget

Distance: 82 km

Time: aprox 60 min

• Places to eat

Bistro Evoratest – str. Coriolan Brediceanu, 40, Făget, telefon: 004 0256 325 048

Caffe Padeșul –Calea Lugojului, 24, Făget, telefon: 004 076 906 8333

http://www.complexpadesul.ro

Casa Ardeleană – sat Luncanii de Jos, 70, com. Tomești, telefon: 004 072 333 4111

https://www.pensiunea-ardeleana.ro/

Hanul Lui Bogdan – DN68A, România, Făget, telefon 004 073 191 4852

Hanul lui Bogdan – Cazare – Restaurant – Pensiune – Evenimente

Baza de Agrement Ștrand Făget, telefon: 004 072 086 5499

• Places to stay

Cabana Artemis – Mănăștiur, telefon: 004 0256 325 885 | 004 072 354 5387

Casa Ardeleană – sat Luncanii de Jos, 70, com. Tomești, telefon: 004 072 333 4111

https://www.pensiunea-ardeleana.ro/

Camping on the shores of Lake Surduc – info locație telefon: 004 073 397 7189

Căsuțele de la Groși, telefon: 004 077 091 9740

Complex turistic Valea lui Liman , telefon: 004 073 501 2511

https://valea-lui-liman.ro/

Hanul Lui Bogdan – DN68A, România, Făget, telefon: 004 073 191 4852

Hanul lui Bogdan – Cazare – Restaurant – Pensiune – Evenimente

Margescu – Lake La Luma cottages, telefon: 004 073 566 3163

Pensiunea Alpin – sat Luncanii de Jos, com. Tomești, telefon: 004 072 315 2837

Pensiunea Casa Ana – str. Principală, 165, com. Gladna Română, telefon: 004 074 108 4172

Pensiunea Maria – Lac Surduc, 101, com. Fârdea, telefon: 004 073 397 7189

• List of wooden churches in the Făget – Timiș Area

Churches are open on request and during religious services (in the active churches)

Please notify your visit in advance so that churches are open.

Contact: Preot Veniamin PIRVONI – telefon: 004 074 047 4623

Epitrop Iulius ANDRASONI- telefon: 004 0356 524 244

Orthodox Rank: Faget, Calea Lugojului, 4 – telefon: 004 0256 320 586

“Sts Peter and Paul”, Zolt

“St Paraskeva”, Bătești

“St Paraskeva”, Jupâneşti

“St Paraskeva”, Margina

“Dormition of the Mother of God”, Groşi

“St John the Theologian”, Bulza

“St Nicetas the Goth”, Nemeşeşti

“Sts Peter and Paul”, Coşeviţa

“Dormition of the Mother of God”, Homojdia

“St Paraskeva”, Curtea

“Dormition of the Mother of God”, Pietroasa

“St Paraskeva”, Crivina de Sus

“St Paraskeva”, Poieni

“Birth of John the Baptist”, Româneşti

“Sts Michael and Gabriel the Archangels”, Povergina – 1782

“St Paraskeva”, Dobrești – 1832

“St Demetrios”, Dubeşti – 17^th century

“Nativity of Mary”, Crivobara – 1780

Tour der Holzkirchen aus dem Fatscheter Land

• Geographie
• Sehenswürdigkeiten
• Geschichte

Ein Ausflug ist eine Lektion in Geographie und Geschichte. Das Fatscheter Land liegt im Osten des Landkreises Timiș und hat die Form eines riesigen Amphitheaters. Die Grenzen dieses Amphitheaters sind das Mureștal, das Pădurenilor-Gebiet, das Poiana-Ruscăi-Gebirge und das Gebiet um die Stadt Lugoj. Dieser pittoreske Teil des Landkreises besitzt ein abwechslungsreiches Relief und wird von zahlreichen Flüßen durchzogen. Das Ergebnis ist ein idealer Rahmen für Freizeitaktivitäten und Erholung zu jeder Jahreszeit. Die Mikroregion erstreckt sich nördlich bis zum Fluß Mureș, nahe dem Ort Săvârșin, im Süd-Osten des Landkreises Arad und zeigt eine für den Interferenzraum Hügel – Gebirge typische Flora und Fauna. Die vorhandenen Ressourcen, aus denen sich das Potential ergibt, sind Ackerböden, Weiden, Heuwiesen und Laubwälder: Zerr-Eiche, Traubeneiche, Stieleiche, Hainbuche, Akazie, Linde, Kastanie und natürlich Rotbuche, von der sich auch der Name der Region ableitet: Fatscheter Land (aus dem rumänischen Țara Făgetului).

Nebst dem natürlichen Reichtumg dieser Region, die auf dem oberen Lauf des Flußes Bega, um die Stadt Făget liegt, gibt es weitere Argumente, die uns einladen die Region zu entdecken. Das Fatscheter Land ist für den Landkreis Timiș die Region, in der sich alte rumänische Traditionen und Bräuche am besten erhalten haben. Der neugierige Reisende wird hier einen reichen Schatz an alter rumänischer Zivilisation entdecken. Die archaische Architektur, die für diese Region typisch ist, findet sich in traditionellen Wohnhäusern, Schulgebäuden und den berühmten Holzkirchen wieder.

Wir starten im Morgengrauen in Timișoara. Auf der Autobahn bis zur Ausfahrt Traian Vuia sind es 72 km. Im Ort Traian Vuia finden wir unser erstes Ziel: Das Museum, das das Leben und Schaffen des Erfinders Traian Vuia ehrt – eine Abteilung des Banater Museums – ist von Dienstag bis Sonntag von 10:00 – 18:00 Uhr geöffnet. Der Ort trägt seit 1950 den Namen seines berühmten Sohnes. Aus Traian Vuia schlängelt die Straße Richtung des vom Gipfel Padeş dominierten Gebirgsmassivs, vorbei am Surduc-See, dem größten See im Landkreis, der die Kreishauptstadt Timișoara mit Trinkwasser versorgt. Der See ist menschengemacht, wurde 1972 – 1977 angelegt und erstreckt sich in L-Form über 460 ha. Der See ist ein Sammelbecken für die Quellen des Poiană-Ruscăi-Gebirges und fasst 50 Millionen Kubikmeter Wasser. Sein Ufer ist der ideale Platz zum Angeln, Schwimmen, für Bootsfahrten und neuerdings Katamaran-Fahrten. Oder einfach nur um ein Sonnenbad zu nehmen. Auf unserer Fahrt nach Zolt fahren wir am Kloster Fârdea vorbei sowie durch die Ortschaften Gladna Montană und Gladna Română. Um 10 Uhr erreichen wir die Kirche „Heilige Apostel Peter und Paul” („Sfinții Apostoli Petru şi Pavel”) aus Zolt – 18. Jahrhundert. Hier erwartet uns Pfarrer Veniamin Pîrvoni, der Seelsorger der Gemeinde, der uns bei unserem Ausflug in die Welt der Holzkirchen begleiten wird. Tür und Riegel der Holzkirche sind noch im Original. Die massiven Wände sind aus Traubeneichholz geschnitzt und stehen auf einem Fundament aus Steinen. Die letzten Restaurierungsarbeiten wurden 1969 durchgeführt. Turm und Dach sind mit Holzschindeln gedeckt und auf der Wand sind Kreuze mit den Namen derer angebracht, die nicht mehr aus dem Krieg zurückgekehrt sind. Von Zolt aus steigen wir noch einige Kilometer, bloß um den Ausblick von Luncanii de Sus mit dem Gipfel Padeș, 1374 m, dem höchsten des Landkreises Timiș, zu bewundern. Wir stellen fest, dass Straßenarbeiten im Gange sind. Irgendwann werden diese 4 -5 km asphaltiert und eine neue Route von Zolt nach Luncanii de Jos und Tomești eröffnet sein.

Wir fahren Richtung Făget und der erste Halt ist bei der Kirche „Die Fromme Paraschiva“ („Sfânta Cuvioasa Paraschiva”) aus Bătești – 18. Jahrhundert. Die Kirche wurde hierher aus der verlassen Ortschaft Veța neben Făget verlegt. Die niedrige und nur 0,90 m breite Eingangstür ist aus einem einzigen Stück Stieleiche geschnitzt. Bei der Restaurierung von 1966 erhielt die Kirche einen Sockel aus Bruchstein. Schwellbalken und Balken sind aus massivem Holz mit der Axt geschnitzt und die Verbindungen in Pronaos und Altar sind geschmacksvoll in Schwalbenschwanz-Form gestaltet und enthalten keinen einzigen Nagel.

Von Bătești nach Jupânești sind es bloß 9 km um das einzige noch aktive Töpferzentrum des Landkreises Timiș zu entdecken. Früher hatte fast jede Wirtschaft eine Töpferscheibe und einen Ofen. Heute gibt es hier nurmehr zwei Töpfermeister. Jedes Jahr wird Ende August der einzige Töpfermarkt im Westen Rumäniens veranstaltet. Im Dorf Jupânești, das im Tal des Vădanei-Flusses (Nebenfluss der Bega) liegt, kann die Kirche „Die Fromme Paraschiva“ („Cuvioasa Paraschiva”) aus Jupâneşti – 18. Jahrhundert besucht werden. Heutzutage erfüllt sie die Funktion der Friedhofskirche. Die kleinen Fenster sind im Original, über das Pronaos erhebt sich der kleine Glockenturm. Auf der Fahrt nach Jupânești gibt es noch in Brănești den hier erhaltenen Schatz zu entdecken: ein alter Brauch, der in diesen Dörfern seit hunderten Jahren bewahrt wird. Es handelt sich um die ”Dubașii aus Brănești”, junge Trommler, die jedes Jahr zu Weihnachten in von Vater zu Sohn vererbter Volkstracht von Haus zu Haus, zur Kirche und Kloster ziehen und traditionelle Weihnachtslieder singen.

Wir fahren weiter nach Margina, ein Dorf das weniger als 10 km von Făget liegt. Margina ist im In- und Ausland für sein “Frühstück in Margina” berühmt. Touristen kommen hier auf den Geschmack der einfachen und guten Dinge. Margina liegt im Bega-Tal, ist urkundlich 1365 erwähnt und ist vermutlich der Geburtsort von Elisabeth, der Mutter des mittelalterlichen Heerführers Johann Hunyadi. Die Kirche „Die Fromme Paraschiva“ („Cuvioasa Paraschiva”) aus Margina – 1737 befindet sich im Friedhof des Dorfes. Die Wände sind aus Stieleichenholz geschnitzt und mit Lehm verputzt. Die vier originalen königlichen Ikonen sind erhalten geblieben. Geschaffen wurden sie Anfang des 19. Jahrhunderts von den Malern Lazar und Gheorghe Gherdanovic (Vater und Sohn). Wir fahren weiter nach Groși, um die Kirche „Entschlafung Mutter Gottes“ („Adormirea Maicii Domnului”) aus Groşi – 1741, zu besuchen. Die Kirche stand ursprünglich nicht hier. Sie wurde hierher 1826 aus Căpâlnaș, im Mureș-Tal, gebracht.

Um von Groși nach Bulza zu gelangen, wo sich die Kirche „Heiliger Johann der Theologe“ („Sfântul Ioan Teologul”) – 1820 befindet, müssten wir weitere 30 km über den Landkreis Arad, nahe des Mureș-Tals fahren. Die Kirche fällt durch eine originelle Außendekoration auf. Die Wände sind wie bei Steinkirchen verputzt und mit pflanzlichen Motiven verziert. Unser Fremdenführer hat die Kirche nicht in unser Ausflugsprogramm aufgenommen, erzählt aber, dass das Holzfundament der Kirche erheblich beschädigt ist. In der Hoffnung, dass sich Ressourcen finden, um dieses unbezahlbare Erbe zu retten, fahren wir nach Margina zurück.

Von hier haben wir mindestens drei Optionen: 5 km bis zur Kirche „Heiliger Nikita der Römer“ („Sfântul Nichita Romanul”) aus Nemeşeşti – 1798, 12 km bis zur Kirche „Heilige Apostel Peter und Paul” („Sfinții Apostoli Petru şi Pavel”) aus Coşeviţa – 1776 und 8 km bis nach Homojdia, um die Kirche „Entschlafung Mutter Gottes“ („Adormirea Maicii Domnului”) – 1782 zu besichtigen. Wir wählen eine vierte Variante: Die Straße die uns nach Luncanii de Sus bringt. Erster Stopp in Curtea, dem Dorf, das am Zusammenfluß zweier Arme der Bega liegt: die Warme Bega (Bega Poienilor) und die Kalte Bega (Bega Luncani). Die Kirche „Die Fromme Paraschiva“ („Cuvioasa Paraschiva”) aus Curtea – wurde 1794 errichtet, so steht es in einer Inschrift in kyrillischen Buchstaben auf einem der Balken im Pronaos. Es ist die geräumigste Holzkirche, die im Banat erhalten geblieben ist. Der Innenraum des Gotteshauses ist mit Malereien versehen. Wir finden hier die Namen der im 19. Jahrhundert berühmten Kirchenmaler Petru Nicolici und Lazar Gherdanovici wieder. Es folgt eine Rast beim Kloster „Mirons Quelle“ („Izvorul lui Miron”), errichtet 1921 – 1929 an der Stelle „Warmes Wasser“ („Balta Caldă”) in Românești und danach bei der Kirche „Entschlafung Mutter Gottes“ („Adormirea Maicii Domnului”) aus Pietroasa – 1779. Laut lokalen Legenden wurde das Dorf Pietroasa (ungefähre Übersetzung Steindorf) von zwei Steinmetz-Familien gegründet, die aus der benachbarten Region von Hunedoara stammten und den Platz für ein neues Dorf wählten, weil sich das hiesige Gestein für die Fertigung von Mühlensteinen eignet. Die kleine Kirche steht auf einem kleinen Hügel in der Mitte des Friedhofs im Norden des Dorfes. Wir fahren weitere 4 km auf der Straße, die entlang der Bega Poienilor nach Crivina de Sus schlängelt und erreichen die Kirche „Die Fromme Paraschiva“ („Cuvioasa Paraschiva”). Die Inschrift, die im oberen Teil des Türstockes eingelassen ist, sagt es klar: ”Gebaut haben diese Kirche AD 1676”. Die Quellen zeigen weiterhin, dass die älteste und am besten erhaltene Holzkirche aus dem Banat ebenfalls den Platz gewechselt hat. Sie wurde 1717 als Spende einer reichen Witwe an das damals nur 10 Häuser zählende Dorf aus Ilia an der Mureș gebracht. Die nächsten 7 km bringen uns nach Poieni, dem verborgenem Dorf im Herzen der Berge, Startpunkt für die Wanderung zum Șopot-Wasserfall (Cascada Șopot) und anderen Wanderwegen im Poiana-Ruscăi-Gebirge. Wir entdecken die Kirche „Die Fromme Paraschiva“ („Cuvioasa Paraschiva”) aus Poieni – 1791. Die Ikonen sind die Orginalen aus dem Jahr 1812 und wurden vom berühmten Kirchenmaler Petru Nicolici gefertigt. Es ist eine lebendige Kirche, wie unser führende Pfarrer die Kirchen nennt, in denen noch Gottesdienste an Sonn- und Feiertagen gehalten werden.

Auf einem Ausflug ist es – Ihr wisst es – wie im Leben. Man schaut auf die Uhr und muss Entscheidungen treffen. So dass wir nach Românești zurückfahren und die Kirche „Geburt Johann des Täufers“ („Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”) aus Româneşti – 18. Jahrhundert besuchen. Danach freuen wir uns am Ende eines vollen Tages auf eine Rast im Ressort Valea Lui Liman und auf eine Verschnaufpause in 800 m Höhe beim Kloster Luncanii de Sus, die dem „Kopftuch der Mutter Gottes“ („Acoperământului Maicii Domnului”) geweiht ist.

Auf dem Rückweg nach Timișoara fliegen wir über die Autobahn, die Holzkirchen aber bleiben verborgen zwischen den Hügeln die an den Läufen der Flüße Bega-Timiș und liegen. Verborgen in Zeit und Raum, da wo sie vor über 250 Jahren hingestellt wurden.

Kirche „Die Heiligen Erzengel Michael und Gabriel“ („Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil”) aus Povergina – 1782
Kirche „Die Fromme Paraschiva“ („Cuvioasa Paraschiva”) aus Dobresti – 1832
Kirche „Heiliger Dumitru” („Sfântul Dumitru”) aus Dubeşti – 17. Jahrhundert
Kirche „Geburt Mutter Gottes“ („Naşterii Maicii Domnului”) aus Crivobara – 1780

Auch Kirchen reisen, nicht wahr? Vor hunderten Jahren, aber auch jetzt. Heutzutage sind die Gründe andere und auch die Technik, mit Sicherheit fortgeschrittener als im 18. Jahrhundert. Zum Beispiel kann die Kirche „Die Heiligen Erzengel Michael und Gabriel“ („Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil”) aus Topla seit 1992 im Freilichtmuseum des Banater Dorfes Timișoara bewundert werden. Oder die Kirche „Heiliger Dimitrios” („Sf. Dimitrie”) – 1774, die 1970 aus Hodoș nach Timișoara gebracht wurde. Es ist die kleine Kirche aus Stieleichenholz, die außen mit Lehm verputzt ist und beim Sitz der rumänisch-orthodoxen Metropolie steht.

• Veranstaltungen und Events
• Tage des Surduc-Sees
• Jahresmarkt der Töpfer Jupânești
• Frühstück in Margina
• Banat Brunch La Șură
• Symphonisches Konzert in Românești-Höhle
• Freizeit und Attraktionen in der Region
• Surduc-See
• Poiana-Ruscă-Gebirge
• Frühstück in Margina
• Dorfmuseum – Sintești
• Traian-Vuia-Museum
• Haus des Töpfers – Dumbrava
• Valea lui Liman
• Höhle Românești
• Links: web, youtube – für zusätzliche Informationen

http://mitropolia-banatului.ro/bisericile-de-lemn-din-arhiepiscopia-timisoarei/

https://discovertimis.com/places/bisericile-de-lemn-din-tara-fagetului-kt4qkwcmnkzieq

https://prinbanat.ro/cea-mai-veche-biserica-de-lemn-din-banat/

https://turismtimis.ro/obiective-turistice-in-tara-fagetului/

https://www.primariamargina.ro/turism/informatii-turistice/mic-dejun-la-margina

https://www.primariafaget.ro/

https://culturatimis.ro/wp-content/uploads/2017/07/Patrimonium_Banaticum_bun.pdf

Buchtipp: ”CĂRĂRILE CREDINȚEI” (Doina Antoniuc, Dan Leopold Ciobotaru, Andrei Medinski, Iza Maria Oana, preot Zaharia Pereș, Virgiliu Sterian, Violeta Zonte, Sorin Onișor, wissenschaftlicher Berater Ion Hațegan)

• Wie kommen wir dahin

Mit dem Zug:

Route: TIMIȘOARA NORD – FĂGET

Distanz: 75 km

Dauer: ca. 120 min.

Frequenz: 4 Züge /Tag

Betreiber: Regiotrans

Informationen: https://www.virail.ro/trenuri-timisoara-faget

Mit dem Bus:

Busbahnhof Autotim Timișoara ,

Distanz: 95 km

Dauer: ca. 120 min

Frequenz: 6 Fahrten /Tag

Informationen : https://www.autogari.ro/Transport/Timisoara-Faget

Mit dem PKW:

Route: Timișoara – Remetea Mare- Traian Vuia – Faget (A1 – DN 68A)

Distanz: 82 km

Dauer: ca. 60 min

• Wo essen wir
• Bistro Evoratest – str. Coriolan Brediceanu, 40, Făget, telefon: 004 0256 325 048
• Caffe Padeșul –Calea Lugojului, 24, Făget, telefon: 004 076 906 8333

http://www.complexpadesul.ro

• Casa Ardeleană – sat Luncanii de Jos, 70, com. Tomești, telefon: 004 072 333 4111

https://www.pensiunea-ardeleana.ro/

• Hanul Lui Bogdan – DN68A, România, Făget, telefon 004 073 191 4852

http://hanulluibogdan.ro/

• Baza de Agrement Ștrand Făget, telefon: 004 072 086 5499
• Wo übernachten wir
• Cabana Artemis – Mănăștiur, telefon: 004 0256 325 885 | 004 072 354 5387
• Casa Ardeleană – sat Luncanii de Jos, 70, com. Tomești, telefon: 004 072 333 4111

https://www.pensiunea-ardeleana.ro/

• Campare cu cortul pe malul lacului Surduc – info locație telefon: 004 073 397 7189
• Căsuțele de la Groși, telefon: 004 077 091 9740
• Complex turistic Valea lui Liman , telefon: 004 073 501 2511

https://valea-lui-liman.ro/

• Hanul Lui Bogdan – DN68A, România, Făget, telefon: 004 073 191 4852

Hanul lui Bogdan – Cazare – Restaurant – Pensiune – Evenimente

• Margescu – Căsuțe pe malul lacului La Luma, telefon: 004 073 566 3163
• Pensiunea Alpin – sat Luncanii de Jos, com. Tomești, telefon: 004 072 315 2837
• Pensiunea Casa Ana – str. Principală, 165, com. Gladna Română, telefon: 004 074 108 4172
• Pensiunea Maria – Lac Surduc, 101, com. Fârdea, telefon: 004 073 397 7189
• Liste der Holzkirchen im Fatscheter Land – Landkreis Timiș

Die Kirchen sind während der Gottestdienste bzw. werden auf Anfrage geöffnet.

Bitte melden Sie Ihren Besuch mit einem Vorlauf von einigen Stunden telefonisch an, damit die Öffnung der Kirche rechtzeitig vor Ihrem Besuch gewährleistet werden kann.

Kontaktpersonen: Pfarrer Veniamin PIRVONI – Telefon: +4 074 047 4623

Küster Iulius ANDRASONI- Telefon: +4 0356 524 244

Orthodoxes Pfarramt Făget, Calea Lugojului, 4 – Telefon: +4 0256 320 586

Kirche „Heilige Apostel Peter und Paul” („Sfinții Apostoli Petru şi Pavel”) aus Zolt

Kirche „Die Fromme Paraschiva“ („Cuvioasa Paraschiva”) aus Bătești

Kirche „Die Fromme Paraschiva“ („Cuvioasa Paraschiva”) aus Jupâneşti

Kirche „Die Fromme Paraschiva“ („Cuvioasa Paraschiva”) aus Margina

Kirche „Entschlafung Mutter Gottes“ (”Adormirea Maicii Domnului”) aus Groşi

Kirche „Heiliger Johann der Theologe“ („Sfântul Ioan Teologul”) aus Bulza

Kirche „Heiliger Nikita der Römer“ („Sfântul Nichita Romanul”) aus Nemeşeşti

Kirche „Heilige Apostel Peter und Paul” („Sfinții Apostoli Petru şi Pavel”) aus Coşeviţa

Kirche „Entschlafung Mutter Gottes“ (”Adormirea Maicii Domnului”) aus Homojdia

Kirche „Die Fromme Paraschiva“ („Cuvioasa Paraschiva”) aus Curtea

Kirche „Entschlafung Mutter Gottes“ (”Adormirea Maicii Domnului”) aus Pietroasa

Kirche „Die Fromme Paraschiva“ („Cuvioasa Paraschiva”) aus Crivina de Sus

Kirche „Die Fromme Paraschiva“ („Cuvioasa Paraschiva”) aus Poieni

Kirche „Geburt Johann des Täufers“ („Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”) aus Româneşti

Kirche „Die Heiligen Erzengel Michael und Gabriel“ („Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil”) aus Povergina – 1782

Kirche „Die Fromme Paraschiva“ („Cuvioasa Paraschiva”) aus Dobrești – 1832

Kirche „Heiliger Dumitru” („Sfântul Dumitru”) aus Dubeşti – sec XVII

Kirche „Geburt Mutter Gottes“ („Naşterii Maicii Domnului”) aus Crivobara – 1780

Producătorii locali din Comuna Piatroasa oferă turiștilor care ajung în zonă ocazia de a cumpăra unele dintre cele mai îndrăgite produse ale momentului: afine, mure și zmeură. Într-o călătorie de familie pe sub poalele Munților Poiana Ruscă – la Cascada Șopot sau Bisercia de lemn din Crivina – opriți-vă la porțile sătenilor unde veți mai putea găsi la producătorii din zonă și miere de albine, răchie sau pită în țăst (la comandă).
Găsiți mai jos lista producătorilor pe care Turism Timiș îi va promova în această vară în cadrul unui proiect de dezvoltare turistică a zonei, susținut de CJT.

Producători locali Comuna Pietroasa

Iosif Martinescu: Locație campare corturi
Producător: miere de albine, răchie
Pietroasa 53, tel. 0728 961 929

Dna Lili Șușu: cazare în cabană de lemn, pâine în țest
Pietroasa, Str. Principală, tel. 0256.334685, 0763 852857

Ciobănița Mariela Hobean: brânză de oaie
Pietroasa, 0784 816933

Dna Mărioara Lăpugean: brânză de capră și vacă, dulcețuri de casă, plăcinte bănățene
Pietroasa 102, tel. 0787 300 366

Fam. Mirela și Nelu Barbu: prăjituri ca-n Banat
Pietroasa 111

Dna Violeta Șărău: prăjituri, răchie, fructe de toamnă
Pietroasa, Tel. 0765 042 995

Dl. Vasii Dorinel: cartofi, lapte, brânză (de găsit și în Piață la Tomești)
Pietroasa, tel. 0721 375 869

Cioban Kendes George și Lăcrămioara: brânză, lactate
Pietroasa, Tel. 0723 227 239

Nelu Duleanț: răchie de Pietroasa
Pietroasa, tel. 0256 334 771

Dna. Letiția Măstăcănean: pancove, plimbări cu trăsura, prune din livezi
Crivina

Dna Pașca Aurica: cireșe sălbatice, afine, zmeură, ciuperci, siropuri, prăjituri de casă
Poieni, tel. 0783 054 737

Dna Simona Velișca: prăjituri, plăcinte bănățene, gemuri, siropuri
Poieni 61, tel. 0768 773 783

Dna Irina Paveloni: fructe de pădure, siropuri, prăjituri
Poieni 57, tel. 0766 620 152

Dna Maria Brazovan: fructe de livadă, gemuri
Fărășești 78, tel. 0762 970 565

Apicultor Adi Vasilescu: miere polifloră, salcâm și tei
Fărășești 67, tel. 0730 195 641

Ciprian Brazovan: fructe de pădure
Fărășești 13, tel. 0762 019 078

Daniel Popovici: produse eco, lapte, brânză, cartofi (profesoara București)
Fărășești, tel. 0764 543 216

Andrei Barbu: campare, răchie, gemuri
Fărășești 21, tel. 0761 833 870

Dănuț Barbu: răchie, fructe de pe deal, cartofi, gemuri, siropuri
Fărășești 29, tel. 0764 522 687

Fam. Anghel și Mariana Toderoni: fructe din zonă, gemuri de prună
Fărășești 46, tel. 0761 432 633

Obiective turistice în zonă

Cascada Șopot
Cripta și Povestea Măresei
Biserica de lemn Pietroasa
Biserica de lemn Poieni
Biserica de lemn Crivina
Mănăstirea Izvorul lui Miron – Voronețul Banatului
Peștera Românești
Peștera Albastră
Pietrele Cohului
Călătorii aromate, în siguranță

Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului (APDT) în județul Timiș a participat, în premieră, la Târgul internațional de Turism de la Viena, Ferien-Messe 2020.

Peste 155.322 de vizitatori au trecut pragul standurilor organizate timp de patru zile în cel mai mare eveniment de turism din Austria, conform organizatorilor. Județul Timiș și Banatul au fost promovate atât prin intermediul materialelor tipărite, al întâlnirilor și discuțiilor directe cu vizitatorii standului României, în care ne-am aflat, cât și prin activități interactive în care vizitatorii au avut ocazia să deguste produse reprezentative pentru Banat. Vin din podgoriile Silagiu, apa Aura și elemente din bucătăria specifică zonei Țara Făgetului au fost câteva dintre produsele oferite vizitatorilor. Cu sprijinul consilierului de turism al Asociației Timișoara 2021, dl. Simion Giurcă, APDT Timiș a organizat vineri, 17 februarie, în standul României un Mic dejun la Margina, moment la care au fost invitați și au participat peste 20 de reprezentanți ai mass media națională și de specialitate din Austria, reprezentanți ai agențiilor și ghizilor de turism din Viena și alte oficialități locale. Atât produsele oferite cât și informațiile puse la dispoziția celor interesați și au stârnit interesul specialiștilor, dar și al celor care nu cunoșteau până acum Timișul.

Unul dintre aspectele importante ale participării la Târgul de turism de la Viena a fost colaborarea cu reprezentanții Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, ai Primăriei Municipiului Timișoara și ai agențiilor de turism de incoming timișene alături de care promovarea destinației s-a făcut unitar, complex și coerent, ceea ce la nivelul mesajului, a conferit o mult mai mare vizibilitate județului Timiș.

În premieră, Asociația pentru Promovarea Turismului Timiș a realizat – ca urmare a solicitărilor venite din partea tour operatorilor și a reprezentanților HORETIM – o serie de 5.000 de flyere cu informații în limba română și 5.000 de flyere în limba engleză , destinate turiștilor români și străini care vizitează Timișoara și județul. Materialele sunt puse la dispoziția turiștilor prin intermediul hostelurilor, hotelurilor, pensiunilor și altor unități de cazare, al infocentrelor de promovare turistică sau al restaurantelor din întregul județ și oferă informații generale cu caracter practic pentru toți cei ajung în destinația Timișoara/Timiș.